Rezultatele de monitorizare a regimului liberalizat de vize UE cu RM

În primul Raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize se arată că nu există nicio legătură directă între acordarea liberei circulații și reușita reformelor în țările vizate. Chiar dacă UE a avut speranțe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupției și a crimei organizate în țările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaște acum că aceste speranțe nu au devenit realitate. Deși există cerințe formale pentru liberalizarea circulației, care includ măsuri de combatere a corupției și a spălării banilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 ianuarie 2018

Parlamentul a votat candidatura noului Director al SIS. Vitalie Pîrlog își va exercita mandatul următorii 5 ani

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) are un nou şef. Parlamentarii au susţinut candidatura lui Vitalie Pîrlog, după ce la 25 octombrie curent a expirat mandatul actualului director, Mihai Balan. Noul director SIS a depus astăzi jurământul în plenul Parlamentului. Vitalie Pîrlog îşi va exercita mandatul pe o perioadă de cinci ani, în conformitate cu legislația în vigoare. Anterior, în perioada 2001 şi 2006 Vitalie Pârlog a reprezentat Guvernul la CEDO, iar în septembrie 2006 a fost numit în funcția de ministru al Justiției. Ultima funcție deținută a fost cea de președintele Comisiei de control a dosarelor la INTERPOL   Distribuie

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 decembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

„Subiectul găgăuz”

Mesajele care vin în ultima perioadă de la Comrat nu pot să nu îngrijoreze, or sunt tot mai multe semnale care denotă că situaţia politică în sudul ţării se încinge tot mai mult, iar senzaţia este că, „cazanul cu aburi” poate exploda în orice moment.

„Subiectul găgăuz” tot timpul a fost tratat cu mare atenţie de guvernările de la Chişinău, dat fiind faptul că e unul delicat şi are şi o istorie aparte (la începutul anilor 90 ai secolului trecut, doar printr-o minune s-a reuşit soluţionarea conflictului găgăuz pe cale paşnică). De multe ori, pentru a evita tensionarea situaţiei, autorităţile de la Chişinău au făcut cedări semnificative, deşi au fost şi cazuri când şi Comratul a dat dovadă de înţelegere şi a mers pe calea cedărilor. În relaţiile dintre Chişinău şi Comrat se instaurase o oarecare armonie, care doar rareori era perturbată, iar mulţi vorbeau chiar despre faptul că modul în care a fost soluţionată problema găgăuză ar putea fi un precedent, un exemplu pentru mai multe ţări ale lumii. Dar, în ultimul timp, situaţia s-a schimbat radical şi acum nimeni nu poate spune cum vor evolua lucrurile în continuare.

Iniţial, s-a simţit o oarecare supărare a Comratului după ce autorităţile de la Chişinău au anunţat intenţia de a lipsi Başcanul Găgăuziei de calitatea de membru din oficiu al Guvernului RM. Apoi, au început să fie formulate unele îngrijorări în legătură cu modul în care vor fi constituite circumscripţiile electorale, dacă se va trece la sistemul mixt, şi câte locuri în Parlament vor reveni autonomiei găgăuze. Ulterior, au apărut nemulţumiri vizavi de modul în care se adoptă legile cu privire la Găgăuzia în Parlamentul de la Chişinău, reprezentanţii autonomiei acuzând direct Chişinăul că le „redactează” fără a consulta Adunarea Populară de la Comrat şi după ce acestea sunt avizate de experţi internaţionali. Nu mai puţine pretenţii sunt şi faţă de deputaţii din coaliţia majoritară de la Chişinău, care reprezintă autonomia găgăuză în Parlamentul ţării, după cum sunt enunţate şi nemulţumiri vizavi de deputaţii din Adunarea Populară care au candidat independent, iar ulterior au aderat la partidul de guvernământ (şi în cazul deputaţilor găgăuzi ce reprezintă autonomia în coaliţia de guvernare de la Chişinău, şi în cazul celor de la Comrat, care au aderat la partidul de guvernare, răsună tot mai des acuzaţii de trădare a intereselor autonomiei şi apeluri la schimbarea lor).

Toate cele menţionate mai sus arată că asistăm la o degradare serioasă a relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat şi în situaţia creată mai puţin contrează cine e vinovat. Important acum este să se facă tot posibilul pentru a aplana situaţia, pentru că, în caz contrar, ea va scăpa de sub control. Iar un motiv de îngrijorare în plus este că această tensionare a situaţiei are loc pe fondalul înrăutăţirii evidente a relaţiilor moldo-ruse, dar şi a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol – elemente extrem de importante, care trebuiesc tratat cu maximă atenţie.

La Comrat răsună deja apeluri deschise că a venit timpul să fie convocat un nou congres al deputaţilor de toate nivelurile, care să pună în discuţie problema respectului Chişinăului faţă de autonomia găgăuză. Cu ce se poate solda o asemenea reuniune, cred că uşor se poate de intuit. Or, cu siguranţă, deciziile ce pot fi luate, nicidecum nu vor fi în favoarea Chişinăului.

Greşesc amarnic acei de la Chişinău care tratează cu superficialitate şi indiferenţă subiectul găgăuz. Acesta este încă destul de sensibil şi, dacă nu va fi tratat în modul corespunzător, „surprizele” nu vor întârzia să apară.

Igor Volniţchi

http://tribuna.md/2017/07/10/un-nou-conflict-se-coace-in-moldova-cand-va-exploda/

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author