Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Luna februarie – cutremurul politic ?

Reluarea activităţii Parlamentului în noua sesiune parlamentară, care urmează să se producă în aceste zile, este percepută de mulţi ca începutul unor mari schimbări în politica moldovenească. La această temă se fac diferite presupuneri, dar mai toţi cred că preconizatele schimbări vor avea efectul unui tsunami, al unui adevărat cutremur la nivelul întregii clase politice. Mai jos mă voi referi la scenariile vehiculate în acest context.

Scenariul 1. La fracţiunea PD vor adera ceri 14 deputaţi ex-comunişti. În acest caz, PD va avea cea mai mare fracţiune parlamentară (34 de deputaţi), ceea ce-i va permite să iniţieze de sine stătător chiar şi proiecte de modificare a Constituţiei. Există opinia că acesta ar putea fi un prim pas spre reformarea ulterioară a PD, care ar urma să devină un megapartid social-democrat (cei 14 deputaţi ex-comunişti se întitulează acum ca şi membri ai unei platforme parlamentare social-democrate).

Scenariul 2. Din mai multe fracţiuni parlamentare ar urma să plece în total 15 deputaţi. Potrivit unor informaţii, dintr-o fracţiune ar urma să plece 7 deputaţi, din două – câte trei, iar din una – doi deputaţi. Unii cred că acesta va fi un prim pas spre reformatarea ulterioară a guvernării, or cei 15 plus cei 34 de actuali şi potenţiali deputaţi democraţi, plus cei 7 ex-deputaţi liberal-democraţi care deja fac parte din coaliţia majoritară, plus eventual trei deputaţi ai PPEM pot lesne forma o majoritate de guvernare, care i-ar lăsa pe liberali în opoziţie. Alţii merg şi mai departe şi afirmă că va fi vorba nu atât de o coaliţie, cât de un megapartid, constituit în baza PD, care va deţine guvernarea de unul singur.

Scenariul 3. Cei 15 deputaţi menţionaţi mai sus plus cei trei deputaţi ai PPEM ar urma să se alăture actualei coaliţii de guvernare şi astfel aceasta ar avea majoritate constituţională, ceea ce i-ar permite să opereze schimbări importante la nivelul Legii Supreme. Dar această variantă presupune prezenţa în continuare a liberalilor la guvernare, de rând cu slăbirea poziţiilor parlamentare ale PSRM, PCRM şi PLDM.

Scenariul 4. Plecările unor deputaţi din fracţiunile lor ar avea drept scop nu atât consolidarea actualei majorităţi parlamentare cât crearea unei majorităţi ce ar susţine modificarea sistemului electoral prin trecerea la un sistem mixt sau la un sistem uninominal. În actuala configuraţie a Parlamentului, modificarea sistemului electoral nu are nici o şansă, căci PCRM, PSRM şi (cel mai probabil) PL şi PLDM ar vota împotrivă.

Scenariul 5. Plecările unor deputaţi din fracţiunile lor ar putea pregăti terenul pentru o eventuală schimbare a Guvernului, mai ales că, în scurt timp, pe ultima sută de metri ar putea intra preconizata reformă a Guvernului, iniţiată încă în luna aprilie a anului 2016. Deşi acest scenariu e combătut tot mai des de reprezentanţii PD, care dau asigurări că actualul Guvern îşi va duce mandatul la bun sfârşit.

Pe care din aceste scenarii se va merge, vom vedea în scurt timp. Cert este că ceva va urma. Căci, vorba ceea: nu există fum fără foc, iar toate prezicerile privind cutremurul ce va lovi politica moldovenească la începutul lunii februarie nu pot să nu aibă ceva concret la bază.

Igor Volniţchi

http://tribuna.md/2017/01/31/cutremurul-politic-care-va-lovi-moldova-la-inceputul-lunii-februarie/

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author