Târgul merge…. funcţii şi scenarii

Conform datelor anonime prezentate de Telegram canal t.me/@romania_ru merg tratative intense în privinţa funcţiei de speaker al Parlamentului Republicii Moldova. Postul, desigur, este al doilea după Președinte, dar, după importanță uneori devine nu ultimul si chiar primul. Interesul Partidului Socialiştilor în obţinerea funcţiei de preşedinte al parlamentului este evidentă – anume speake-rul semnează decrete de promulgare a legilor sau de numire pe care Igor Dodon refuză să le semneze. Avînd o figură loială în funcţia de speaker, Dodon probabil, nu va putea fi umilit cum s-a întîmplat în timpul celor cinci suspendări din funcție, iar luînd în calcul că președintele

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
13 martie 2019

Se formeaza noua Coalitie de guvernare

La moment soarta majortății parlamentare este incertă. Reprezentanții Partidului Democrat și blocului ACUM spun că își reiterează declarațiile făcute anterior. PSRM spune că luni va anunța care vor fi acțiunile de mai departe ale formațiunii. Sergiu Litvinenco, reprezentantul blocului electoral ACUM DA PAS, susține că formațiunea își menține poziția de a nu negocia cu niciunul dintre cele trei partide care au acces în legislativ, referindu-se la PSRM, PDM și Partidul „Șor”. „Nu negociem în niciun fel cu Partidul Democrat pentru că ei nu sunt parteneri, scolul lor nu este să dezvolte țara, dar să se mențină la putere exclusiv”, a menționat

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 martie 2019

REZULTATELE FINALE alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

Conform  TV8.md Curtea Constituțională a emis   hotărârea prin care a confirmat alegerile parlamentare care au avut loc pe 24 februarie. Prin decizia sa, CC aRM  a validat mandatele tuturor celor 101 deputați care au acces în noul legislativ.  După scrutin, pe circumscripția națională patru partide acced în noul Parlament. Primul este PSRM, care obținut 18 mandate de deputat, blocul ACUM – 14 mandate, PDM – 13 mandate, Partidul „Șor” – 5 mandate de deputat. Pe circumscripții uninomnale cele 51 de sunt împărțite în felul următor: 17 PSRM, 17 PDM, 12 ACUM, 2 Partidul „Șor”, 3candidați independenți. În acest sens rezumând alegerile din

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 martie 2019

Cum va fi anul politic 2017 în Republica Moldova: Cheile stabilității și instabilității se află la Președinție

Stabilitatea sau instabilitatea politică în anul 2017 este în mâinile președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră politologii de la Chișinău. Aceștia susțin că Dodon va avea de ales între conviețuire cu majoritatea parlamentară sau confruntare cu guvernarea care va provoca conflicte instituționale, iar ulterior – politice.

Mai mult, experții sunt sceptici în privința posibilităților lui Igor Dodon de a rezolva conflictul transnistrean și că modelul de federalizare propus de acesta ar fi un plan al Moscovei pentru a paraliza statul Republica Moldova.

Cheia stabilității e în mânile lui Dodon

Politologii susțin că de comportamentul președintelui Igor Dodon va depinde dacă vom avea stabilitate politică și un fel de coabitare între Președinție și Parlament sau lucrurile vor degenera într-un conflict instituțional, iar ulterior și în unul politic.

Victor Juc, directorul adjunct al Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe de la Chișinău, este de părere că între Președinție și Parlament va fi cel mai probabil un fel de coabitare pentru că socialiștii ar trebui să se pregătească de alegerile parlamentare. „Barometrul stabilității politice depinde de președinte. Dacă președintele o să dorească stabilitate, atunci el se va conforma faptului că nu dispune de atribuțiile necesare și va încerca să facă ceea ce poate. Dar dacă va dori mai mult, atunci va fi un conflict instituțional, care poate să se transforme într-un risc politic”, a explicat Juc.

Referendum, atenționarea lui Dodon

Președintele Igor Dodon a anunțat deja că dorește să se manifeste ca un actor activ în relația cu Legislativul și că dacă va întâmpina blocaje din partea majorității parlamentare în privința inițiativelor pe care le va înainta, atunci nu exclude organizarea unui referendum pentru a spori atribuțiile președintelui.

Victor Juc consideră că organizarea unor asemenea referendumuri sunt riscante, deorece oamenii nu intră în esența demersurilor politicienilor, iar în rezultat apar fenomene ca Brexit în Marea Britanie.

Politologul consideră că în prezent Republica Moldova are nevoie de stabilitate pentru ca Guvernul să ducă până la capăt reformele pe care și le-a fixat, inclusiv în privința decentralizării. Acesta susține că s-ar bucura dacă Igor Dodon ar restabili relațiile economice cu Federația Rusă și nu s-ar atinge de Acordul de Asociere cu UE de implementarea căruia se ocupă Guvernul.

„Cheia stabilității și instabilității este Președinția”, și-a explicat punctul de vedere Victor Juc.

Politologul Ion Tăbârță, la fel, crede că dacă președintele va dori să-și crească influența atunci va crește semnificativ probabilitatea apariției unui conflict dintre diferite centre ale puterii.

Promisiuni electorale

Totodată, politologul Victor Juc este de părere că Igor Dodon, în contextul pregătirilor de alegeri parlamentare viitoare, trebuie să încerce să respecte, cel puțin, unele din promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală. Astfel, acesta a explicat inițiativa lui Dodon prin care ultimul a cerut anularea legii privind transformarea creditului Băncii Naționale în datoria publică.

Inițiativa aceasta deja a fost comentată de FMI. Reprezentanții Fondului Monetar Internațional au spus că dacă această decizie va fi anulată, atunci FMI ar putea reevalua acordul încheiat cu Republica Moldova.

Degradare politică

Politologul Oazu Nantoi consideră, la rândul său, că Igor Dodon nu se va implica într-o confruntare directă cu guvernarea și că mai mult va mima starea de opoziție față de guvernanți. Explicația e aceeași – președintele se gândește la Partidul Socialiștilor pentru a-și consolida pozițiile la alegerile parlamentare. Nantoi este de părere că atmosfera în societate va fi una sufocantă în condițiile mass-mediei controlate.

Mai mult, Nantoi a spus că și Uniunea Europeană va fi mai pasivă în raport cu Republica Moldova pentru că în prezent are propriile interese și probleme, dar și pentru că Moldova așa și nu s-a apropiat de cerințele unui stat, conform criteriilor europene.

Socialistul Dodon și democratul Plahotniuc

Oazu Nantoi este convins că între președintele Igor Dodon și noul președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, există anumite înțelegeri comune privind formula de guvernare.

„Pentru mine este evident și banal că există cârdășie între Vlad Plahotniuc și Igor Dodon. Și cuvântul degradare este singurul cuvânt care poate fi aplicat pentru a descrie realitățile politice moldovenești”, a spus Nantoi.

Acesta a amintit și de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 când PSRM a obținut cele mai multe mandate în Parlament datorită scoaterii partidului lui Renato Usatîi din cursa electorală, care ar fi fost făcută la comanda democratului Vlad Plahotniuc.

Și expertul în politologie Ion Tăbârță a văzut o anumită sincronizare în anul 2016 între ex-președintele PSRM Igor Dodon și guvernarea reprezentantă de PD. Tăbârță susține că acest lucru s-a văzut la alegerile prezidențiale din toamnă atunci când Partidul Democrat a decis să-și retragă candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova – oficial în favoarea candidatului proeuropean, dar, de facto, pentru a-l sprijini pe Igor Dodon.

Asfel, în cazul în care Igor Dodon va alege să meargă după scenariile din trecut, atunci mesajele lui vor avea un conținut pur declarativ, susține expertul politic.

Independența lui Dodon

Politologul Tăbârță a spus că un factor important în viața politică din Moldova va juca modelul de comportare al președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, în raport cu puterea, dar și cât de independent va fi președintele în acest sens.

Dodon va trebui să găsească un echilibru între mesajele care vor veni de la Moscova în direcția acestuia și interesele guvernanților, în cazul în care acesta va avea relații de cooperare cu majoritatea parlamentară. „Dacă el (Igor Dodon – n.r.) va reuși să fie factorul de legătură între interesele Moscovei și guvernare, atunci va fi mai puțin probabil o situație de confruntare, va fi mai degrabă una de complementare. Dacă guvernarea nu va găsi anumite înțelegeri cu cercurile influente de la Moscova atunci nu este exclus ca președintele să ajungă între două focuri”, a argumentat Tăbârță.

Politologul încă nu știe dacă relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă se vor apropia sau se vor îndepărta în viitor, dar cert este că factorul rusesc rămâne încă unul important în viața politică de la noi. Totodată, alegerea lui Igor Dodon în calitate de președinte al Republicii Moldova a fost văzută și ca un rezultat al implicării factorului CSI, a adăugat acesta cu referire la declarațiile președintelui Kârgâzstanului, Almazbek Atambaiev.

Problema transnistreană

Experții în politologie se arată sceptici în privința posibilităților lui Igor Dodon de a rezolva problema transnistreană. Aceștia sunt convinși că soarta regiunii transnitrene depinde de planurile Kremlinului în raport cu acest teritoriu.

Victor Juc consideră că Igor Dodon nu va reuși să negocieze cu succes rezolvarea problemei transnistrene cu malul stâng al Nistrului, inclusiv pentru că liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a fost aprope toată viața polițist și nu politician ar fi mai puțin deschis pentru negocieri în comparație cu Evgheni Șevciuk.

Mai mult, acesta a amintit că una dintre cele mai mari probleme în relația dintre ambele maluri ale Nistrului este problema datoriilor pentru consumul de gaze naturale, care a fost acumulată de întreprinderile din stânga Nistrului. „Nu cred că oamenii din dreapta Nistrului vor fi de acord să plătească pentru datoriile întreprinderilor private din stânga Nistrului”, a spus Victor Juc.

Politologul consideră că și în acest sens negocierile depind de Federația Rusă, care va putea oferi un „bonus” prin apropierea ambelor maluri, datorită faptului că la Președinție a ajuns un președinte filorus. Totodată, acesta a spus că Rusia nu-și mai poate permite să susțină atât de mult raioanele de est ale Republcii Moldova, fiind preocupată, în primul rând, de Crimeea. „Eu sunt foarte pesimist în privința rezolvării conflictului din raioanele de est, inclusiv prin federealizare, fiindcă cei din stânga Nistrului nu au nevoie să fie federalizați cu malul drept al Nistrului. Ei au obiectivele lor, referdumul din 2006 și racordarea legislației lor la legislația din Federația Rusă”, și-a explicat scepticismul Victor Juc.

Federalizarea în interesele Transnistriei

Ion Tăbârță susține că federalizarea Republicii Moldova este mai mult în interesele Transnistriei, care nu se grăbește să recunoască dreptul suveran al Chișinăului asupra acestui teritoriu. „Președintele Igor Dodon promovează o federalizare, care este în interesele regiunii transnistrene și mai puțin în interesele Republicii Moldova”, a spus Tăbârță.

Politologul Oazu Nantoi este de părere că Moscova urmărește scopul de a paraliza statul Republica Moldova prin impunerea statutului juridic special pentru Transnistria ca să o transforme într-o zonă tampon. Totodată, acesta l-a criticat pe Igor Dodon pentru faptul că ultimul l-a felicitat pe Vadim Krasnoselski pentru victoria obținută în alegerile nerecunoscute din stânga Nistrului. Nantoi a spus că în viziunea acestuia Igor Dodon a felicitat un uzurpator al puterii.

sursa: http://moldnova.eu/ro/cum-va-fi-anul-politic-2017-republica-moldova-cheile-stabilitatii-si-instabilitatii-se-afla-la-presedintie-11783.html/

 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author