7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

ALEGERILE PREZIDENȚIALE – O MIZĂ FALSĂ

Campania electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova se suprapune cu începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România. Numărul mare de cetățeni moldoveni care au și cetățenie română face ca acest bazin electoral să fie unul râvnit de politicienii de la București. Un studiu mai vechi (2013) demonstra că cifra moldovenilor cu pașapoarte românești s-ar ridica la aproape 450.000.

 

După rezultatul final al alegerilor prezidențiale românești din 2014, unde au participat și cetățenii moldoveni cu cetățenie română, s-a constatat că la vot au participat un număr de peste 35 de mii de electori. Din perspectiva numărului de cetățeni participanți la vot peste hotarele României, după Italia și Spania, Republica Moldova se află pe locul trei, cu o participare de aproape 10 la sută din totalul de cetățeni români aflați peste hotarele statului român. Prin prezența mare la vot, românii dintre Prut și Nistru au devenit importanți – ei au demonstrat că au puterea de a influența procesele electorale din România. De asta, nici o formațiune politică de la București nu mai poate face abstracție de electoratul basarabean.   

Anume pentru a-i scoate la urnele de votare și în anul 2016, ex-președintele României, Traian Băsescu, a depus jurământ de credință statului moldovean și a obținut cetățenia Republicii Moldova. Un insidios gest electoral. Așa că, duminică, 6 noiembrie, în Sala Palatului de la București, la lansarea în campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, Băsescu a afirmat că formațiunea pe care a creat-o va intra în Parlamentul României și lansează lupta pentru unire.

Pe 30 octombrie 2016, baletul politic din Republica Moldova a demonstrat că, deși s-a plasat cu peste 10 la sută în preferințele alegătorului moldovean, Igor Dodon nu a putut ajunge șeful statului. În schimb Maia Sandu a reușit să intre în turul doi al acestei competiții.

Datele prezentate de CEC au arătat zonele geografice pe care le controlează electoral Igor Dodon și modul în care s-au mobilizat socialiștii la vot. Există arii geografice în care electoratul socialiștilor nu s-a prezentat în totalitate la vot (regiunea UTA Gagauz-Eri). În turul doi, probabil, această regiune va face dovada unei mai mari participări la vot. Analiza prezenței la vot pe categorii de vârstă ne dezvăluie un alt detaliu, cel care ne spune că, dacă va ști să scoată la vot tinerii, doamna Sandu are o șansă în turul al doilea – prezența scăzută a tinerilor la urne, dă speranțe pentru a vorbi despre asta.

La o săptămână înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova asistăm la o mobilizare în favoarea Maiei Sandu din partea unor instituții mediatice din România și a unor personalități ai vieții politice de la București. Președintele PSD România, Liviu Dragnea, spune la realitatea TV că susține, călduros, candidatura Maiei Sandu. La portalul de știri Agora, Traian Băsescu declară că, își va exercita dreptul la vot în calitate de cetățean moldovean și va vota în turul doi pentru Maia Sandu. Fostul președinte al României are dreptul, dacă vrea, să facă campanie electorală pentru Maia Sandu,  a devenit cetățean moldovean.

De la tribuna unei importante televiziuni din România, un jurnalist lider de opinie, Rareș Bogdan, le spune cetățenilor moldoveni cu pașapoarte românești să plece din România dacă nu se prezintă la vot. Înțeleg, jurnalistul își dorește să o ajute cumva pe Maia Sandu. Dar își dă seama ce spune? Cum să-i fugărești pe basarabeni din România, dacă România e și casa lor? Poate Rareș Bogdan, are, Doamne ferește, ideea de a pune presiune pe autoritățile de la București pentru ca ele să le spună cetățenilor moldoveni cu domiciliu în România și pe cine să voteze? Să înțeleg că jurnalistul roman și-ar dori, de dragul Maiei Sandu, ca autoritățile române să calce în picioare orice cutumă diplomatică și să se implice fățiș în campania electorală din Republica Moldova? Că, deh, Băsescu a făcut-o! Exact asta așteaptă Kremlinul.

În schimb, oficialii români dau semne că, în sfârșit, încep să privească lucid, și mai puțin populist, ceea ce se întâmplă în viața politică de la Chișinău. Atât președintele Iohannis, cât și premierul Cioloș, au avut o atitudine rezervată față de cele întâmplate la București („tăvăleala unioniştilor în centrul Bucureştiului” afirma Valentin Naumescu), și, pentru a nu da apă la moara unora, continuă să stea departe de campania electorală de la Chișinău.

Nu știu cine va fi câștigătorul simpatiei populare în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Un sondaj de opinie afirmă că Igor Dodon va fi următorul președinte. Dacă va fi așa, cu siguranță, va trebui să împace cumva supărarea celor care o vor vota pe Maia Sandu. Dacă nu va ține cont de loc de această parte a electoratului moldovean și va pleca, așa cum a promis, la Moscova, în prima lui vizită peste hotare, va avea parte de un mandat prezidențial furtunos.

Iar un mandat prezidențial furtunos, care nu ține cont de doleanțele pro-europene ale unei părți importante a electoratului moldovean, ar putea duce la izbucnirea unor controverse dificile între Președinția și Parlamentul Republicii Moldova. Contradicții pe care, viitorul președinte, fie el Maia Sandu ori Igor Dodon, le va pierde. Republica Moldova rămâne a fi un stat parlamentar – președintele moldovean, chiar dacă va fi ales prin vot direct, nu beneficiază de puteri executive mai mari (așa cum, unii, pe malul Dâmboviței, cred).

Așa că, Bucureștiul poate să își vadă liniștit de alegerile parlamentare – revoluțiile, galbene sau roșii, se amână pentru 2018, anul alegerilor parlamentare moldovenești. Atunci vine timpul Moldovei să spună încotro se îndreaptă. De aici și importanța bătăliei pentru prezidențiale – funcția de președinte al statului moldovean oferă mai multe posibilități pentru pregătirea formațiunii politice în alegerile parlamentare din 2018. Asta e miza. Președinția nu contează. Parlamentul e important.

sursa: http://nichitusvictor.blogspot.md/2016/11/alegerile-prezidentiale-o-miza-falsa.html

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author