Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Moscova strânge lațul în jurul gâtului Moldovei

Liniștea dinaintea furtunii nu-i deloc un semn bun. Nimeni nu mai protestează la Chișinău și toată lumea pare să se fi resemnat cu gândul că aceasta va fi configurația de putere până în 2018. Numai că există anumite semnale de neliniște mocnită care trebuie să dea de gândit. Acestea au pornit încă din jurul datei de 12 iunie, odată cu sărbătorirea Zilei Naționale a Rusiei. Bașcanul găgăuz Irina Vlah a celebrat-o prin deschiderea unei „ambasade găgăuze” la Sankt-Petersburg și a „colțuri de literatură găgăuză” în mai multe în mai multe biblioteci din orașe ruse. Pe deja celebrul model „American corner” din bibliotecile lumii. Aceasta duce o diplomația economică separată fața de Chișinău, iar Rusia răspunde pozitiv. Așa că, să nu se mire că embargo-ul economic impus de Rusia pentru R. Moldova se va face selectiv pe viitor, alimentându-se angoasa de la Chișinău pe tema dată.

Nu trebuie trecută cu vederea nici înfrățirea Bălțiului cu orașul rusesc Nijni Novgorod din apropierea Moscovei. Și aici, liderul formațiunii proruse „Partidul Nostru” a făcut un pas important și a anunțat că va demara acțiuni de atragere a „fluxurilor economice ruse” în regiune. Nu este exclus ca, după modelul Chișinăului, să forțeze pe viitor mai multe prerogative pentru funcția de primar. El a acuzat recent că descentralizarea nu are loc din cauza guvernării, iar tendințele de desprindere de centru vor continua pe viitor în „Republica Bălți” pe care încearcă să o creeze, un pol important și strategic de pornire a diverse acțiuni perturbatoare.

Mișcări centrifugare încearcă și primarul Orheiului, Ilan Shor. Și aici începe să se lase praful pe faptul că acesta este principalul suspect în furtul miliardului de dolari din cele trei bănci moldovenești prin schema „laundromat-ului rusesc” de spălare a banilor și scoaterea lor din Republica Moldova. Mai mult, acesta a anunțat sec că a preluat funcția de lider al partidului „Ravnopravie”, o formațiune politică prorusă ce militează pentru apropierea de Federația Rusă. Formațiunea se declară adeptă a relațiilor bune cu Rusia, își propune să contribuie la asigurarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor indiferent de naţionalitate, stare socială sau confesiune. Nu este exclus ca acesta șă candideze și la funcția de președinte, după ce a spus că vrea să implementeze modelul Orheiului la nivel național.

Infuzia de capital și imagine ar putea urca acest minuscul partid spre nivelul unuia care ar putea trece pragul accederii în Parlament. Shor nu duce în niciun caz lipsă de bani, iar administrarea orașelului Orhei îi poate spori capitalul politic și încuraja ambițiile și acțiunile în acest sens. Nu mai vorbim de dosarele penale de care ar putea scăpă, iar aici o parte a guvernării care l-a protejat poartă o mare responsabilitate. De altfel, acesta a fost ales recent drept căpetenie a Asociației Obștești „Orașele Moldovei”. Aceasta are în componență zece primari din zona de stânga care militează cu toții pentru o apropiere de Rusia.

La toate aceste trei puncte nevralgice – Bălți, Comrat și Orhei – se adaugă și tendințele segregaționiste crescânde ale etnicilor bulgari din sudul Republicii Moldova. În plan politic, socialiștii proruși au intrat deja în campanie electorală și duc o luptă de gherilă în Parlament pentru erodarea politică a partidelor din arcul guvernamental. Nici Tiraspolul nu stă degeaba și își întărește pozițiile inflexibile în negocierile cu Chișinăul. Germania pune presiune pe oficialii de la Chișinău să accepte o serie de condiții nefavorabile Chișinăului în negocierile ce au loc la Berlin, fapt ce nu ar face decât să întărească pozițiile separatiștilor.

Germania, țară care deține președinția OSCE, nu poate face nimic în dosare mai grele precum conflictele înghețate din Nagorno-Karabah, Abhazia și Osetia de Sud, sau cel al conflictului din estul Ucrainei. Tocmai din această cauză, Berlinul va pistona Chișinăul pentru a obține măcar o victorie de palmares în mandatul său insipid de la cârma acestei organizații. R. Moldova este strânsă cu ușa și are nevoie de bani europeni. Pare cea mai bună victimă care poate fi constrânsă din tot acest peisaj să facă cedări.

Concluzionând, am putea spune că planul Kozak de federalizare a R. Moldova se conturează la nivel practic chiar sub ochii și reacțiile neputincioase ale Chișinăului și este mai real ca niciodată. Și fără prea multe semnături. Forța politică internă, dar și sprijinul extern pe aceste probleme sunt la cote mici, ceea ce pune R. Moldova pe un eșafod cu ștreangul de gât. Dacă trezirea nu se face mai rapid, previziunile devin tot mai sumbre asupra viitorului Chișinăului, fapt ce s-ar putea dovedi fatal.

sursa: http://www.evzmd.md/politica/opinii/355-opinii/42452-moscova-strange-la%C8%9Bul-in-jurul-gatului-r-moldova.html

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author