Întâlnirea cu diaspora în cadrul programului „Offline 3”

Astăzi are loc cel de-a 3-a întâlnire cu diaspora în cadrul evenimentului „Offline 3”. Evenimentul este organizat de comunitatea Adoptă un Vot în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, cu contribuția Ambasadei Regatului Olandei la București și The Black Sea Trust al German Marshall Fund of USA. Evenimentul a fost deschis de Camelia Vasilov, membru al echipei de organizare „Adoptă un Vot”. În discursul inaugural a declarat „Cei prezenți astăzi la acest eveniment sunt oameni de soluții. Nu poate oligarhia să gândească atât, cât putem gândi noi. Avem mințile ascuțite și expertiza necesară pentru a

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
18 august 2018

Cinci tineri suspectați de tâlhării, jafuri și alte infracțiuni au fost arestaţi

Cinci tineri cu vârste cuprinse între 22 și 31 de ani, despre care oamenii legii anunță că sunt membri ai unei grupări criminale specializate în tâlhării, jafuri, furturi de safeuri și terminale de plată pe teritoriul țării, precum și tentative de spargere a filialei Victoriabank din localitatea Costești, raionul Ialoveni au fost reținuți și arestați pe un termen de 30 de zile. Suspecţii, dintre care doi au fost anterior judecați pentru infracțiuni patrimoniale, sunt din Strășeni, Leova, Cantemir și Comrat. Fiecare membru al grupării avea rolul bine determinat de organizator, instigatori sau persoane care furnizau informații despre eventualele locuri care

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
8 august 2018

Ambasadorul SUA l-a îndemnat pe Dodon să nu promulge pachetul de legi privind noua politică fiscală

Președintele țării, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, E. S. James D. Pettit. Potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a șefului statului, cei doi oficiali au discutat despre situația curentă din politica internă și externă a țării, despre relațiile bilaterale moldo-americane. Ambasadorul și-a expus îngrijorarea în legătură cu aprobarea pachetului de legi privind noua politică fiscală, care potrivit lui, nu corespunde angajamentelor pe care Guvernul Republicii Moldova și le-a asumat, și va afecta climatul de afaceri din țara noastră. James Pettit l-a îndemnat pe Dodon să nu promulge

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
7 august 2018

Dungaciu, despre negocierile în formatul 5+2: Chișinăul și Kievul nu colaborează, în ciuda unor declarații politice de la Chișinău

Protocolul semnat săptămâna trecută, la Berlin, în cadrul negocierilor în formatul 5+2 pentru soluționarea diferendului transnistrean, este comentat în contradictoriu de negociatori și de comunitatea de experți din Republica Moldova.

În timp ce preşedinţia Germaniei în OSCE consideră „un succes indubitabil” reluarea negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2” și semnarea, la finalul negocierilor din 2 și 3 iunie, a unui protocol care defineşte sarcinile pe viitor, experții susțin că reluarea negocierilor în acest moment este o greșeală, Moldova aflându-se într-o poziţie slabă de negociere, cu o Rusie care vrea să profite de context, scrie DW.com

Iar contextul este, în opinia preşedintelui Fundaţiei Universitate a Mării Negre, Dan Dungaciu, „cel generat de neatenţia la regiune a SUA şi de o Germanie care vânează un mandat OSCE de succes”.

Protocolul de la Berlin – începutul cedărilor din partea Chișinăului

Potrivit reprezentantului special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Cord Meier-Klodt, revigorarea principalei platforme de negocieri 5+2 este rezultatul eforturilor combinate ale mediatorilor din partea Federației Ruse şi Ucrainei, precum şi a observatorilor SUA şi UE. Diplomatul german a spus că „preşedinţia Germaniei în OSCE îşi propune să impulsioneze şi să favorizeze la maxim reglementarea conflictelor îngheţate pe teritoriul statelor OSCE”. (…) „Este evident că problema reglementării transnistrene nu poate fi soluţionată mâine. Deciziile le vom lua pas cu pas, pentru a identifica treptat următoarele acţiuni. Următorul punct din ordinea de zi este conferinţa informală de consolidare a măsurilor de încredere, care va avea loc în Bavaria la mijlocul lunii iulie. Paşii ulteriori îi vom stabili împreună”, a menționat Cord Meier-Klodt.

Diplomații s-au referit doar superficial la conținutul protocolului semnat la Berlin. Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan, a menţionat că documentul „defineşte cele mai acute probleme în procesul de reglementare transnistreană, precum şi termenii de îndeplinire a măsurilor pentru soluţionarea acestora”. Potrivit lui, „în protocol se vorbeşte despre soluţionarea problemelor din domeniul învăţământului, telecomunicaţiilor, transportului şi din alte domenii”.

Ce vrea, de facto, Transnistria?

De fapt, este vorba de continuarea discuțiilor în vederea recunoașterii diplomelor eliberate de instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană, recunoașterea plăcuțelor de înmatricuare transnistrene, iar punctul 5 al protocolului semnat la Berlin se referă la dosarele penale inițiate de autoritățile moldovene împotriva liderilor separatiști. Administrația de la Tiraspol insistă ca aceste dosare să fie clasate.

Analistul politic al Fundaţiei Jamestown din Washington, Vladimir Socor, a tălmăcit ce înseamnă, în opinia sa, acești pași: „Chișinăului i se cere recunoașterea plăcuțelor de înregistrare a automobilelor cu drapelul transnistrean – ca acestea să poată circula liber prin Europa, recunoașterea actelor eliberate de instituțiile de învățământ din stânga Nistrului și prefixul telefonic propriu al regiunii. Sunt pași mici, dar care ar duce la recunoașterea parțială a regiunii separatiste. Germania încearcă să obțină o relație privelegiată cu Rusia în Europa, dorește să demonstreze că poate rezolva probleme delicate, cum ar fi conflictele înghețate, într-o negociere bilaterală cu Rusia. Cred că Guvernul Republicii Moldova, vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, nu are nici un motiv să facă aceste cedări, deoarece peste cel mult doi ani Chișinăul se va pomeni cu noi solicitări de cedări. Diplomații europeni s-au obișnuit deja cu ideea că Republica Moldova este slabă și poate fi presată”, a comentat Socor.

De ce Rusia a presat anume acum pentru reluarea negocierilor în format 5+2?

În opinia analistului politic român Dan Dungaciu, chiar și negocierile pe aspectele tehnice sunt acum în avantajul părții transnistrene, „adică al Rusiei”. El propune „un parteneriat eficace Kiev-Chișinău pe conflictele înghețate din cele două state, prin predarea responsabilității Rusiei și, cu sprijinul partenerilor occidentali, Ucraina și Republica Moldova să-și continue reformele care să le apropie de spațiul euroatlantic”: „Cedând la nivelul „paşilor mărunţi”, Republica Moldova nu face decât să afecteze contextul în care va ajunge să negocieze aspectele politice și de securitate. (…) Negocierea 5+2 se desfășoară concomitent cu negocierile dintre Kiev și Moscova pe tema statutului Donbasului. Asta nu e întâmplător și aceasta e explicația pentru care Rusia a presat pentru reluarea negocierilor în format 5+2. Orice cedare a Chișinăului va afecta și Kievul și viceversa. Rusia așteaptă ca veriga slabă să cedeze și să accepte o „autonomie extinsă” (a se citi federalizare) în Donbas sau Transnistria, pentru a duce modelul și la vecin. (…) Chișinăul și Kievul nu colaborează, în ciuda unor declarații politice de la Chișinău, și nu se sincronizează. Confruntate cu presiunile Moscovei și nu numai, cele două capitale ar trebui să oprească orice negociere cu Rusia, conștiente că nu le poate aduce nimic bun. Ucraina și Republica Moldova trebuie să fie ofensive, nu defensive și să nu lase Rusia să câștige teren, la masa negocierilor, și dosarul politic, după ce l-a câștigat pe cel militar. Asta se poate face prin declararea Donbasului și a Transnistriei teritorii ocupate de Rusia și fixarea unei linii de demarcație/granițe administrative care să separe teritoriile ocupate de Rusia de restul teritoriului. Nici Republica Moldova, nici Ucraina nu au forță să se ocupe de aceste teritorii. Să le lase – fără să le recunoască și fără să le cedeze (…) Rusiei în gestiune. Să le plătească și să le întrețină Federația Rusă, nu să le controleze politic Moscova (și prin ele să controleze ambele state), dar să le finanțeze Chișinău, Kievul, UE sau SUA”, a comentat Dan Dungaciu.

 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author