Rezultatele de monitorizare a regimului liberalizat de vize UE cu RM

În primul Raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize se arată că nu există nicio legătură directă între acordarea liberei circulații și reușita reformelor în țările vizate. Chiar dacă UE a avut speranțe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupției și a crimei organizate în țările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaște acum că aceste speranțe nu au devenit realitate. Deși există cerințe formale pentru liberalizarea circulației, care includ măsuri de combatere a corupției și a spălării banilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 ianuarie 2018

Parlamentul a votat candidatura noului Director al SIS. Vitalie Pîrlog își va exercita mandatul următorii 5 ani

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) are un nou şef. Parlamentarii au susţinut candidatura lui Vitalie Pîrlog, după ce la 25 octombrie curent a expirat mandatul actualului director, Mihai Balan. Noul director SIS a depus astăzi jurământul în plenul Parlamentului. Vitalie Pîrlog îşi va exercita mandatul pe o perioadă de cinci ani, în conformitate cu legislația în vigoare. Anterior, în perioada 2001 şi 2006 Vitalie Pârlog a reprezentat Guvernul la CEDO, iar în septembrie 2006 a fost numit în funcția de ministru al Justiției. Ultima funcție deținută a fost cea de președintele Comisiei de control a dosarelor la INTERPOL   Distribuie

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 decembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

Dungaciu, despre negocierile în formatul 5+2: Chișinăul și Kievul nu colaborează, în ciuda unor declarații politice de la Chișinău

Protocolul semnat săptămâna trecută, la Berlin, în cadrul negocierilor în formatul 5+2 pentru soluționarea diferendului transnistrean, este comentat în contradictoriu de negociatori și de comunitatea de experți din Republica Moldova.

În timp ce preşedinţia Germaniei în OSCE consideră „un succes indubitabil” reluarea negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2” și semnarea, la finalul negocierilor din 2 și 3 iunie, a unui protocol care defineşte sarcinile pe viitor, experții susțin că reluarea negocierilor în acest moment este o greșeală, Moldova aflându-se într-o poziţie slabă de negociere, cu o Rusie care vrea să profite de context, scrie DW.com

Iar contextul este, în opinia preşedintelui Fundaţiei Universitate a Mării Negre, Dan Dungaciu, „cel generat de neatenţia la regiune a SUA şi de o Germanie care vânează un mandat OSCE de succes”.

Protocolul de la Berlin – începutul cedărilor din partea Chișinăului

Potrivit reprezentantului special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Cord Meier-Klodt, revigorarea principalei platforme de negocieri 5+2 este rezultatul eforturilor combinate ale mediatorilor din partea Federației Ruse şi Ucrainei, precum şi a observatorilor SUA şi UE. Diplomatul german a spus că „preşedinţia Germaniei în OSCE îşi propune să impulsioneze şi să favorizeze la maxim reglementarea conflictelor îngheţate pe teritoriul statelor OSCE”. (…) „Este evident că problema reglementării transnistrene nu poate fi soluţionată mâine. Deciziile le vom lua pas cu pas, pentru a identifica treptat următoarele acţiuni. Următorul punct din ordinea de zi este conferinţa informală de consolidare a măsurilor de încredere, care va avea loc în Bavaria la mijlocul lunii iulie. Paşii ulteriori îi vom stabili împreună”, a menționat Cord Meier-Klodt.

Diplomații s-au referit doar superficial la conținutul protocolului semnat la Berlin. Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan, a menţionat că documentul „defineşte cele mai acute probleme în procesul de reglementare transnistreană, precum şi termenii de îndeplinire a măsurilor pentru soluţionarea acestora”. Potrivit lui, „în protocol se vorbeşte despre soluţionarea problemelor din domeniul învăţământului, telecomunicaţiilor, transportului şi din alte domenii”.

Ce vrea, de facto, Transnistria?

De fapt, este vorba de continuarea discuțiilor în vederea recunoașterii diplomelor eliberate de instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană, recunoașterea plăcuțelor de înmatricuare transnistrene, iar punctul 5 al protocolului semnat la Berlin se referă la dosarele penale inițiate de autoritățile moldovene împotriva liderilor separatiști. Administrația de la Tiraspol insistă ca aceste dosare să fie clasate.

Analistul politic al Fundaţiei Jamestown din Washington, Vladimir Socor, a tălmăcit ce înseamnă, în opinia sa, acești pași: „Chișinăului i se cere recunoașterea plăcuțelor de înregistrare a automobilelor cu drapelul transnistrean – ca acestea să poată circula liber prin Europa, recunoașterea actelor eliberate de instituțiile de învățământ din stânga Nistrului și prefixul telefonic propriu al regiunii. Sunt pași mici, dar care ar duce la recunoașterea parțială a regiunii separatiste. Germania încearcă să obțină o relație privelegiată cu Rusia în Europa, dorește să demonstreze că poate rezolva probleme delicate, cum ar fi conflictele înghețate, într-o negociere bilaterală cu Rusia. Cred că Guvernul Republicii Moldova, vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, nu are nici un motiv să facă aceste cedări, deoarece peste cel mult doi ani Chișinăul se va pomeni cu noi solicitări de cedări. Diplomații europeni s-au obișnuit deja cu ideea că Republica Moldova este slabă și poate fi presată”, a comentat Socor.

De ce Rusia a presat anume acum pentru reluarea negocierilor în format 5+2?

În opinia analistului politic român Dan Dungaciu, chiar și negocierile pe aspectele tehnice sunt acum în avantajul părții transnistrene, „adică al Rusiei”. El propune „un parteneriat eficace Kiev-Chișinău pe conflictele înghețate din cele două state, prin predarea responsabilității Rusiei și, cu sprijinul partenerilor occidentali, Ucraina și Republica Moldova să-și continue reformele care să le apropie de spațiul euroatlantic”: „Cedând la nivelul „paşilor mărunţi”, Republica Moldova nu face decât să afecteze contextul în care va ajunge să negocieze aspectele politice și de securitate. (…) Negocierea 5+2 se desfășoară concomitent cu negocierile dintre Kiev și Moscova pe tema statutului Donbasului. Asta nu e întâmplător și aceasta e explicația pentru care Rusia a presat pentru reluarea negocierilor în format 5+2. Orice cedare a Chișinăului va afecta și Kievul și viceversa. Rusia așteaptă ca veriga slabă să cedeze și să accepte o „autonomie extinsă” (a se citi federalizare) în Donbas sau Transnistria, pentru a duce modelul și la vecin. (…) Chișinăul și Kievul nu colaborează, în ciuda unor declarații politice de la Chișinău, și nu se sincronizează. Confruntate cu presiunile Moscovei și nu numai, cele două capitale ar trebui să oprească orice negociere cu Rusia, conștiente că nu le poate aduce nimic bun. Ucraina și Republica Moldova trebuie să fie ofensive, nu defensive și să nu lase Rusia să câștige teren, la masa negocierilor, și dosarul politic, după ce l-a câștigat pe cel militar. Asta se poate face prin declararea Donbasului și a Transnistriei teritorii ocupate de Rusia și fixarea unei linii de demarcație/granițe administrative care să separe teritoriile ocupate de Rusia de restul teritoriului. Nici Republica Moldova, nici Ucraina nu au forță să se ocupe de aceste teritorii. Să le lase – fără să le recunoască și fără să le cedeze (…) Rusiei în gestiune. Să le plătească și să le întrețină Federația Rusă, nu să le controleze politic Moscova (și prin ele să controleze ambele state), dar să le finanțeze Chișinău, Kievul, UE sau SUA”, a comentat Dan Dungaciu.

 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author