7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Sondaj geopolitic: Găgăuzia și sudul R. Moldova. Rezultate alarmante

Recent, Institutul de Politici Publice a dat publicităţii rezultatele unui studiu sociologic efectuat în rândurile locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială autonomă Găgăuzia şi a celor din raionul Taraclia, populat compact de etnici bulgari. Din păcate, aceste rezultate, pe fondul altor evenimente politice importante, au fost trecute cu vederea, de aceea am decis să revin la ele, deoarece au ieșit la iveală unele tendințe ce nu pot fi nicidecum neglijate.  

Mă voi referi la câteva aspecte, care cred că trebuie tratate cu maximă atenţie. Astfel, studiul arată că locuitorii din cele două regiuni consideră viitorul statului Republica Moldova incert. Previziunile dominante sunt că fie Republica Moldova va deveni parte componentă a Federației Ruse (34%), fie își va păstra independența, însă în calitate de federație, împreună cu Găgăuzia și Transnistria ca și componente ale acesteia (32%). Doar 19% percep viitorul țării în calitate de stat independent şi unitar. Drept urmare și viitorul regiunilor (UTA Găgăuzia și Taraclia) este văzut de o mare parte a respondenților „împreună cu Moldova, în componența Rusiei”.

Totodată, în privința regiunii transnistrene, opțiunile sunt împărțite între 21% care văd pe viitor Transnistria ca fiind parte a Rusiei, 19% – în componența unei federații cu Republica Moldova, 19% – în statutul actual, 13% – ca fiind parte a Republicii Moldova cu o anumită autonomie, precum și 9% care presupun că regiunea va obține în perspectivă calitatea de stat independent recunoscut în plan internațional.

1 Sondajul arată că doar două ţări, Federaţia Rusă şi Turcia, se bucură de atitudini preponderent pozitive ale locuitorilor UTA Găgăuzia şi raionului Taraclia. Astfel, atitudini pozitive faţă de Federaţia Rusă au declarat 95% respondenţi, faţă de Turcia – 70%. Un nivel mediu al indicatorului este înregistrat faţă de Ucraina. În cazul celorlalte ţări şi organisme internaţionale (România, OSCE, UE, SUA, NATO) ponderea celor cu atitudini negative este mai mult decât dublă faţă de ponderea respondenţilor cu atitudini pozitive.

Alarmant este şi un alt aspect scos în evidenţă de sondaj şi anume că două treimi din respondenţi şi-ar dori ca pe viitor Republica Moldova să facă parte din Uniunea Euroasiatică, alţii 12,7% şi-ar dori ca Moldova să devină parte componentă dintr-o uniune nouă a fostelor republici ale USSR. Opţiunea integrării în Uniunea Europeană sau cea actuală, de stat neîncadrat în niciuna din uniunile enumerate, nu se bucură de popularitate.

Evident, o asemenea stare de spirit nu inspiră deloc optimism pentru viitor. Republica Moldova a pornit ferm pe calea integrării europene, dar se pare că, muncind zi de zi în această direcţie, am uitat de un aspect important şi anume că, dacă peste jumătate din populaţia ţării îşi doreşte integrarea în UE, nu înseamnă că acest proces va decurge fără dificultăți. Această jumătate este atestată în plan republican, dar avem minimum trei regiuni care nu se regăsesc în opţiunea europeană – Transnistria (teritoriu controlat de separatiştii de la Tiraspol), Găgăuzia şi Taraclia. În plus, nu ştim care este situaţia la Bălţi sau în alte raioane în care putem presupune că predomină opţiunea pro-est. De aceea, pentru a nu avea mari surprize în viitor, cred că e cazul să lucrăm de pe acum la prevenirea şi soluţionarea acestora, astfel încât opţiunea externă a Republicii Moldova să fie distribuită uniform pe întreg teritoriul ţării.

Pentru a creşte atractivitatea integrării europene în ochii locuitorilor celor două regiuni, dar şi încrederea lor în viitorul Republicii Moldova, trebuie să asigurăm un spaţiu informaţional normal. Eu nu o dată am declarat că Moldova urmează să-şi securizeze spaţiul informaţional, iar datele sondajului menţionat mai sus dovedesc că percepţia pe care o au locuitorii din Găgăuzia şi Taraclia se datorează anume lipsei de acţiuni ale autorităților de la Chișinău în această direcţie. În prezent, peste 90% din populaţia UTA Găgăuzia şi din raionul Taraclia consumă producţie mediatică exclusiv în limba rusă. Mass-media rusească se bucură de un nivel foarte înalt de încredere, pe când producţia mediatică europeană, românească sau ucraineană este privită cu suspiciune. Orice stat modern are grijă de spaţiul său informaţional, numai noi nu se ştie de ce continuăm să ne facem că problema respectivă nu există.

În al doilea rând, se impune elaborarea unei strategii naţionale ce ar prevedea diminuarea decalajelor între regiunile ţării la toate nivelele, inclusiv în ceea ce ţine de încadrarea minorităţilor în toate procesele ce vizează prezentul şi viitorul Republicii Moldova. Astfel, acestea nu se vor simţi marginalizate şi vor lucra cot la cot cu populaţia majoritară spre atingerea scopurilor comune.

În al treilea rând, este necesar să activizăm dialogul dintre Chişinău şi conducerea regiunilor populate masiv de etnii. Numai prin dialog vom putea soluţiona toate problemele existente şi nu le vom da motive etniilor respective să caute soluţii salvatoare în alte părţi sau să-şi vadă viitorul altfel decât îl văd majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova.

Eu înţeleg că noi avem multe probleme în plan intern, pe care le considerăm mai importante decât cele menţionate aici. Dar chestiunile legate de unele teritorii din zona de sud a țării, care acum ni se par minore, nefiind abordate la timp, în viitor s-ar putea agrava. Şi să nu ne pomenim într-o zi în situaţia în care să constatăm că o parte din Republica Moldova merge într-o direcţie, iar altă parte – în direcţia diametral opusă.
De aceea, cred că rezultatele acestui sondaj urmează a fi analizate minuțios, pentru a se trage concluziile de rigoare și pentru a găsi formula cea mai eficientă de soluționare a problemelor specifice regiunilor respective. 

http://www.timpul.md/articol/veaceslav-untila-deputat-vicepreedinte-al-partidului-liberal-o-tendina-ingrijoratoare-92265.html

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author