7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Victor Chirilă: Propunerile Federației Ruse pentru reluarea consultărilor în formatul „5+2” sunt periculoase

Propunerile Federației Ruse privind reluarea consultărilor și negocierilor în formatul „5+2” de soluționare a conflictului transnistrean, cu asumarea îndeplinirii anumitor condiții de către Chișinău și Tiraspol, sunt periculoase la etapa actuală din mai multe considerente. Cel puțin aceasta consideră președintele Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, potrivit căruia formatul „5+2” nu este ineficient din lipsa garanțiilor pe care le sugerează Federația Rusă, dar din cauza refuzului Federației Ruse și administrației de la Tiraspol de a începe consultările și negocierile pe toate cele trei coșuri de probleme, în special pe cele politice și de securitate.

Victor Chirilă a menționat în cadrul unei conferințe de presă că formatul „5+2” a fost relansat în 2012, atunci Chișinăul împreună cu administrația de la Tiraspol, dar și mediatorii și observatorii au căzut de acord asupra principiilor și procedurilor de relansare a consultărilor și eventualelor negocieri în acest format împărțind subiectele în trei coșuri:

  • problematica politică și de securitate;

  • problemele economice și de facilitare a mișcării populației pe ambele maluri ale Nistrului;

  • subiectele de ordin umanitar și drepturile omului.

„Din 2012 și până în 2014 au avut loc mai multe runde de întâlniri în formatul „5+2”, după care au fost suspendate în urma nemulțumirii Federației Ruse și administrației de la Tiraspol față de eficiența acestui format de negocieri. Iată că, după doi ani, Federația Rusă consideră că această pauză a durat „inacceptabil de mult” – așa este formularea părții ruse, și este timpul ca acest format „5+2” să fie relansat, dar nu înainte ca anumite condiții să fie îndeplinite de Chișinău și de Tiraspol”, a spus președintele APE, evidențiind printre propunerile părții ruse cea ca „Chișinăul și administrația de la Tiraspol să elaboreze un document ce ar conține garanții de implementare a acelor acorduri care vor fi convenite în formatul „5+2””.

La fel, partea rusă propune ca Tiraspolul și Chișinăul să-și asume următoarele obligații: să evite acțiuni care ar putea deteriora situația ambelor părți în domeniul economic și social; să faciliteze întâlnirile regulate ale grupurilor de lucru între autoritățile de la Chișinău și administrația de la Tiraspol, iar aceste grupuri de lucru să aibă puteri suficiente pentru a soluționa subiecte importante de pe agenda comună; normalizarea situației în domeniul investigărilor penale care vizează reprezentanții autorităților de la Tiraspol, cât și a unor reprezentanți ai autorităților de la Chișinău.

„Accentul este fals. Formatul „5+2” nu este ineficient din lipsa garanțiilor pe care le sugerează Federația Rusă, dar din cauza refuzului Federației Ruse și administrației de la Tiraspol de a începe consultările și negocierile pe toate cele trei coșuri, în special mă refer la refuzul Federației Ruse și administrației de la Tiraspol de a începe consultările și negocierile pe subiecte politice și de securitate, coșul ce prevede reglementarea politică a conflictului transnistrean. Orice înțelegere în domeniul economic și social, și în alte domenii importante pentru ambele părți, volens-nolens se vor lovi de anumite obstacole dacă problemele importante politice și de securitate nu sunt rezolvate, dacă negocierile și consultările nu au loc în paralel”, a mai opinat Victor Chirilă.

Referindu-se la problema grupurilor de lucru, președintele APE a menționat că este bine ca aceste grupuri să aibă împuterniciri cât mai largi pentru a rezolva problemele. Însă, în actualul context, este periculos pentru Chișinău. „Este periculos pentru că nu există o politică de Reintegrare, nu există o strategie în acest sens, nu există politici, planuri de acțiuni sectoriale pentru diferite ministere, nu există o coordonare. Pentru că Biroul de Reintegrare are capacități umane insuficiente, expertiză insuficientă. I se atrage o atenție tot mai mică acestei instituții din partea autorităților centrale ale statului. Viceprim-ministrul pentru Reintegrare nu are autoritatea cuvenită pentru a coordona această politică de Reintegrare care, repet, este inexistentă”, a mai menționat directorul Asociației pentru Politică Externă, care a sugerat Chișinăului să elaboreze un sistem de coordonare instituțională la toate nivelele, să desfășoare seminare de instruire pentru membrii grupurilor de lucru, care să cunoască tacticele de negociere și diferite capcane care le-ar putea fi întinse.

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author