Moldova are Guvern de coalitie PSRM-ACUM

Blocul ACUM „Platforma DA și PAS” și PSRM au creat noul Guvern al RM. Acesta a fost votat astăzi, conform programului stabilit de cele două formațiuni. La șefia Guvernului ar urma să fie votată lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, iar liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în funcția de ministeru al Afacerilor Interne. Vedeți mai jos membrii  Cabinetului de miniștri: Maia Sandu – prim-ministru Andrei Năstase – viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne Vasile Șova – viceprim-ministru pentru Reintegrare Natalia Gavrilița – ministru al Finanțelor Georgeta Mincu – ministru al Agriculturii Nicolae Popescu – ministru al Afacerilor Externe și

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
8 iunie 2019

Coalitia antioligarhica ACUM+PSRM creata

Deputații Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM) și cei din Blocul ACUM au semnat o înțelegere politică temporară, prin care lidera PSRM, Zinaida Greceanîi va fi numită speaker, iar lidera PAS, Maia Sandu – prim-ministru al Republicii Moldova. Imediat după emiterea decretului de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru, lidera PAS, Maia Sandu va fi votată în funcția de premier. De asemenea, deputații vor susține prin vot: – Declarația privind caracterul capturat al instituțiilor statului – Decizia privind stabilirea datei alegerilor locale generale. – Demiterea Directorului Serviciului de Informații și Securitate.  – Revocarea Directorului Centrului Național Anticorupție. – Modificarea Legii

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
8 iunie 2019

Shadow comment în privința rezultatelor negocierilor de formare a puterii

Shadow comment de la Telegram canal t.me/@romania_ru  în privința rezultatelor negocierilor de formare a puterii în Republica Moldova În primul rând, nu înțelegem cu adevărat unde au găsit diferențe politice între părți. Dacă democrații nu trag Moldova în NATO și UE nu ne vrea să accepte statul, în acest context nu există nici un factor geopolitic din partea PDM. Imediat după alegeri, Igor Dodon a pictat atât de frumos avantajele apropierii Republicii Moldova față de UE, a recunoscut atât de mult importanța unei zone de liber schimb cu UE și a reamintit de atâtea ori că el personal nu trage republica în

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
2 aprilie 2019

În 2015 cifra transferurilor băneşti din Rusia s-a redus cu 45%

Volumul transferurilor băneşti transforntaliere din Federația Rusă şi R. Moldova a constituit, în anul 2015, $617 mil., ceea ce este în jumătate faţă de anul 2014.

Potrivit datele Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, la care face trimitere Infotag, suma medie a unui transfer transfrontalier în R. Moldova a constituit $280 faţă de precedenţii $400.

Specialiştii explică această reducere prin criza din Rusia şi deprecierea bruscă a rublei.

Din acest motiv, în anul 2015 cifra transferurilor băneşti din Rusia s-a redus cu 44%, inclusiv cu 45% spre statele CSI. Totodată, cel mai des bani din Rusia sunt expediaţi în Tadjikistan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Ucraina, R. Moldova, Georgia, Cehia, Kazahstan, Abhazia, Belarus şi China. Suma medie a transferului s-a redus cu 14% – până la $363.

La volumul remitenţelor între statele CSI, R. Moldova a rămas pe locul şapte. Cele mai multe transferuri au fost expediate în Uzbekistan – $3,059 mlrd., Tadjikistan – $2,22 mlrd., Kârgâzstan – $1,383 mlrd., Ucraina – $1,252 mlrd., Armenia – $941 mil. şi Azerbaidjan – $826 mil.

Conform datelor BNM, volumul remitenţelor din străinătate prin băncile Moldovei în favoarea persoanelor fizice în anul 2015 a depăşit $1,129 mlrd., ceea ce este cu $483 mil. (30%) mai puţin decât în anul precedent. Cele mai multe transferuri au fost expediate din FR – $487,96 mil. sau 43,2% din totalul remitenţelor în Moldova. Totodată, cota Rusiei s-a redus într-un an cu 18,4%. Diferenţa între indicii FR şi RM este explicată prin faptul că BNM nu ia în calcul transferurile în Transnistria.

sursa:
http://argumentul.info/2016/03/30/motiv-de-ingrijorare-pentru-dodon-si-usatii-vestea-care-i-ar-putea-impaca-cat-a-i-zice-peste/

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author