Un singur candidat, desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Lidia Chireoglo este învingătoarea

Lidia Chireoglo este candidatul desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Decizia a fost luată în urma concursului, desfăşurat, astăzi, la care au participat cinci candidaţi. Asta după ce, unul din cei şase aspiranţi la funcţia de vice-director al CNA, Violina Şpac,  s-a retras din concurs, în această dimineaţă.    Astfel, la interviu au fost admiși Alexandr Patraşco, șeful Secției formare continuă din cadrul Academiei de Poliţie “Ştefan cel Mare a Ministerului de Interne”, Veaceslav Guțan, conferențiar universitar la Academia de Poliție ”Ștefan cel Mare”, Iurie Slivciuc – fost angajat al MAI, pensionar, Sava Maimescu – conferențiar universitar la Universitatea de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 aprilie 2018

De 3 ani Promo-LEX este urmărit penal de către KGB-ul „rmn”

La 17 aprilie 2015, KGB-ul din or. Tiraspol a dispus inițierea urmăririi penale în privința membrilor Asociației Promo-LEX, unde acestora le-a fost interzis accesul în regiune. Au urmat numeroase apeluri ale unor organizații și rețele internaționale, care au condamnat practica de intimidare și obstrucționare a activității Asociației Promo-LEX și au cerut actorilor relevanți intervenția pentru asigurarea condițiilor optime pentru activitatea Asociației Promo-LEX în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La 29 ianuarie 2016 cazul Asociației Promo-LEX a fost discutat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La 24 iunie 2016, participanții la Conferința Organizațiilor Neguvernamentale Internaționale din cadrul Consiliului Europei au adoptat o

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 aprilie 2018

Asociația Promo-LEX a cerut Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională

Promo-LEX cere Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională în legătură cu publicarea recentă a mesajelor care instigă la ură și violență împotriva unioniștilor. Pe data de 9 aprilie 2018, pe pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne” de pe Facebook, a fost publicată o postare care conține o imagine simbolică cu o persoană care atârnă pe un ștreang și pe care este plasată inscripția ”UNIREA”. Imaginea este însoțită de o descriere în limba rusă, potrivit căreia același lucru – spânzurătoarea – îi așteaptă pe ”fasciștii unioniști” după alegerile parlamentare. Postarea a generat peste 700 de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
12 aprilie 2018

Primarii din Moldova: Așteptăm investitorii cu brațele deschise, dar ei nu vin

Toate guvernările au tot vorbit despre atragerea investițiilor străine. Periodic, apar comunicate emise de Ministerul Economiei despre dorința unor companii străine de a veni în țara noastră. Cu toate acestea, multe intenții rămân la etapa declarațiilor, iar în unele orașe din R. Moldova nu a călcat picior de investitor ani la rând. 

Anenii Noi este un orășel situat la circa 40 km de Capitală. Amplasarea geografică și proximitatea față de drumul R2 Chișinău-Tighina ar putea servi drept argumente pentru un investitor străin. Cu toate acestea, noul primar al localității Veaceslav Bondari spune că, de când se află în funcție, nici un agent economic din străinătate nu a trecut pragul Primăriei pentru a se interesa de posibilitatea unor investiții. El nu își face iluzii și înțelege ce-i ține departe. „Știți foarte bine că îi respinge instabilitatea politică și criza economică din țară. Singurii străini care mai trec pe la noi sunt ambasadorii și reprezentanții unor fundații. După venirea la putere a Alianțelor 1,2,3, avem ce avem”, este de părere primarul.

În alt oraș, Râșcani, situat în nordul Moldovei, investitorii străini nu au fost niciodată. Primarul localității, Victor Bogatică explică lipsa atractivității prin situația din țară și izolarea geografică a orașului. „Ei ajung la Chișinău și în orașe mai mari, la noi din păcate nu ajung. Noi ne menținem datorită businessului mic. Avem nevoie de căi de acces și forță de muncă care s-au diminuat din cauza migrației. În acest sens, Drochia și Bălți sunt mult mai avantajate. Pe de altă parte, sistemul bancar și impozitele mari descurajează investițiile. Ia și încearcă să deschizi o fabrică când un credit se dă cu o dobândă de 18-20%”, comentează edilul.

„Ei vor să cunoască atitudinea autorităților”

Săptămâna trecută în Cimișlia a fost un om de afaceri german pentru a căuta un spațiu pentru o secție de producere a cablurilor auto. Acesta a vizitat și întreprinderea cu capital elvețian BECK SRL din Cimișlia care produce remorci auto și agricole. Viceprimarul localității, Florin Berejan, ne-a spus că oaspetele s-ar fi arătat interesat să activeze lângă un agent economic cu care ar putea găsi mai ușor limbă comună și ar putea beneficia de infrastructura dezvoltată de elvețian. Acesta a fost primul investitor care a vizitat Cimișlia după ultimele alegeri locale.

În general, anii trecuți au mai fost și alții, dar puține intenții s-au materializat. „A venit un turc care vroia să investească în agricultură. Primul lucru pe care ne-a întrebat a fost dacă avem apă. De asemenea, în Parcul Industrial „Cimișlia” urma să fie construită o stație fotovoltaică, dar agentul economic s-a retras, din cauza faptului că ANRE nu a stabilit prețul minim pentru un kilowatt-oră energie fotovoltaică. Și combinatul de conserve a prezentat interes pentru germani, dar s-au oprit numai la nivel de dorință”, relatează viceprimarul, accentuând că în cadrul Primăriei activează o echipă de funcționari tineri care sunt interesați să facă din Cimișlia un oraș atrăgător pentru agenți economici.

 Întrebat ce îi interesează pe investitori în primul rând când vin în localitate, Florin Berejan a început cu atitudinea autorităților locale. „Ei vor să știe dacă au cu cine lucra, dacă autoritățile au o atitudine corectă, onestă. Apoi îi interesează de ce brațe de muncă dispunem, amplasarea, locul, dacă avem apă pentru agricultură, energie electrică, gaze naturale, apropierea de trasee, căi de acces, comunicații. Unii vor să știe dacă sunt și zone de agrement în localitate pentru timpul liber”.

Primul avantaj: crearea locurilor de muncă

Primarii recunosc faptul că nu dispun de pârghii puternice pentru a le crea facilități fiscale agenților economici. Or, taxele locale nu sunt mari ca să influențeze mult cheltuielile antreprenorilor. În schimb, venirea investitorilor ar crea noi locuri de muncă. Cu cât mai mulți angajați sunt în localitate, cu atât mai mari sunt veniturile în bugetul local. „La noi rămân veniturile din impozitul imobiliar și 20% impozit din salarii. Sunt sume care nu pot fi neglijate”, spune convins primarul de Anenii Noi, Veaceslav Bondari.

Studiul „Atragerea investițiilor străine directe în Republica Moldova: analiza impedimentelor”, semnat de Viorel Chivriga, expert în politici economice al Asociației pentru Politică Externă, scoate în evidență condițiile care i-ar satisface pe investitori la nivel de politică de stat.
Un rol important revine asigurării securităţii şi protecţiei investitorilor, previzibilităţii în afaceri și regulilor unice de joc pentru toată comunitatea de afaceri, aplicării legii şi neamestecul statului în afacerile private. Instabilitatea politicilor bugetar-fiscale este unul din factorii majori de risc. Abordările instituţionale ale Vămii şi Fiscului, susține expertul, sunt îndreptate împotriva investitorilor, fiind axate doar pe amenzi și sancţiuni. Aceste practici reduc considerabil din interesul manifestat pentru RM.

Grupul Băncii Mondiale a lansat un proiect de reformare a climatului investițional din Republica Moldova. Proiectul îşi propune să asigure accesul la piaţă al producătorilor, inclusiv al celor din sectorul agricol, să sporească competitivitatea exporturilor şi să asigure un grad mai mare de protecţie a investiţiilor.

Managerul proiectului, Lily Begiashvili, a spus că, pentru realizarea obiectivelor anunţate, va fi elaborat un set de analize a politicilor, vor fi oferite soluţii pentru eliminarea unor constrângeri, luând în considerare cele mai bune practici, aplicate în alte ţări.

Valoarea proiectului este de 3,2 milioane de dolari, alocate de Agenţia Internaţională Suedeză de Cooperare şi Dezvoltare. Lansarea noului proiect a fost precedată de prezentarea unui studiu cu privire la costul afacerilor în Moldova în anul 2015. Acesta denotă că reprezentanţii antreprenoriatului din Moldova sunt puşi în situaţia de a obţine pentru deschiderea şi desfăşurarea unei afaceri peste 400 de permise, autorizaţii, certificate. Costul acestora se ridică la 136 de milioane de lei. 

Sursa: Timpul.md

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author