Moldova are Guvern de coalitie PSRM-ACUM

Blocul ACUM „Platforma DA și PAS” și PSRM au creat noul Guvern al RM. Acesta a fost votat astăzi, conform programului stabilit de cele două formațiuni. La șefia Guvernului ar urma să fie votată lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, iar liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în funcția de ministeru al Afacerilor Interne. Vedeți mai jos membrii  Cabinetului de miniștri: Maia Sandu – prim-ministru Andrei Năstase – viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne Vasile Șova – viceprim-ministru pentru Reintegrare Natalia Gavrilița – ministru al Finanțelor Georgeta Mincu – ministru al Agriculturii Nicolae Popescu – ministru al Afacerilor Externe și

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
8 iunie 2019

Coalitia antioligarhica ACUM+PSRM creata

Deputații Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM) și cei din Blocul ACUM au semnat o înțelegere politică temporară, prin care lidera PSRM, Zinaida Greceanîi va fi numită speaker, iar lidera PAS, Maia Sandu – prim-ministru al Republicii Moldova. Imediat după emiterea decretului de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru, lidera PAS, Maia Sandu va fi votată în funcția de premier. De asemenea, deputații vor susține prin vot: – Declarația privind caracterul capturat al instituțiilor statului – Decizia privind stabilirea datei alegerilor locale generale. – Demiterea Directorului Serviciului de Informații și Securitate.  – Revocarea Directorului Centrului Național Anticorupție. – Modificarea Legii

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
8 iunie 2019

Shadow comment în privința rezultatelor negocierilor de formare a puterii

Shadow comment de la Telegram canal t.me/@romania_ru  în privința rezultatelor negocierilor de formare a puterii în Republica Moldova În primul rând, nu înțelegem cu adevărat unde au găsit diferențe politice între părți. Dacă democrații nu trag Moldova în NATO și UE nu ne vrea să accepte statul, în acest context nu există nici un factor geopolitic din partea PDM. Imediat după alegeri, Igor Dodon a pictat atât de frumos avantajele apropierii Republicii Moldova față de UE, a recunoscut atât de mult importanța unei zone de liber schimb cu UE și a reamintit de atâtea ori că el personal nu trage republica în

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
2 aprilie 2019

Noi recomandări în vederea finalizării gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău

Pentru finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este necesar un dialog între România, Moldova și Uniunea Europeană, colaborare care se poate realiza prin organizarea unor întâlniri frecvente între cele trei părți, mai exact a actualei comisii COM- RO-RM-IFI.  Este opinia specialiștilor de la Expert-Grup, conturată în studiul „Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău: Provocări și oportunități”, lansat astăzi. 

Experții au venit și cu recomandări în vederea finalizării proiectului, penru România, Moldova și UE.

Uniunea Europeană

1. Condiţionarea suplimentară în procesul de finanțare, conform principiului „more-for-more” din Politica Europeană de Vecinătate revizuită recent. Într-o primă fază, UE ar putea majora suma de 10 milioane la 1/7 din costul proiectului, care acum este estimat la peste 90 milioane EUR.

2. Acordarea finanţării privind invocarea următoarelor condiţionalităţi:

– capacitarea instituţională şi asigurarea independenţei de facto a reglementatorului ANRE;

– reformarea sistemului energetic

– tarife şi schemă de sprijin social ţintit către categoriile defavorizate/consumatori vulnerabili;

– asigurarea sustenabilității financiare a consumatorilor de gaze din sistemul public – CET-uri;

– monitorizarea independenţei Vestmoldtransgaz;

– reforme anticorupţie în sectorul energetic.

– Acordarea asistenței financiare în tranşe, cu condiţionalităţi ferme şi monitorizabile. În acelaşi timp, este nevoie de un sprijin susţinut pentru creşterea acceptabilităţii reformelor în rândul publicului (comunicare adecvată, advocacy).

România

– Sprijinirea proiectului prin buna derulare a investiţiilor aferente părţii româneşti.

– Acordarea de sprijin instituţional (transfer de know-how privind ANRE, dar şi scheme de protecţie socială pentru energie), având în vedere că aceasta se confruntă cu aceleaşi probleme şi tocmai a început să le abordeze în mod serios.

– Sprijin la nivel regional pentru ca Moldova să fie inclusă de facto în grupul CESEC15, care promovează la UE priorităţile de interconectare pe gaze pentru sud-estul Europei. Deşi este teoretic afiliată grupului CESEC, Moldova nu a semnat memorandumul de la Dubrovnik în iulie 2015, care „dă greutate” grupului.

– Desfășurarea de advocacy la instituţiile europene pentru susţinerea independenţei energetice a Moldovei, a proiectelor de interconectare şi a întăririi instituţiilor.

– Stimularea interesului din partea companiilor româneşti (Transgaz) ca să participe cu capital la Vestmoldtransgaz, lucru care ar trebui întărit prin susţinerea din partea Comisiei pentru a asigura că conducta nu va fi influenţată de Gazprom sau de interese corupte din Moldova.

Republica Moldova

– Restructurarea, pe termen mediu și lung, a sectorului energetic şi eliminarea „constrângerilor bugetare slabe” (neplata) din sector.

– Fortificarea independenței și capacităților instituționale ale ANRE.

– Revizuirea tarifelor, trecerea la tarife „intrare-ieşire” pentru reţelele de transport gaze naturale.

– Promovarea reformelor nepopulare legate de implementarea Pachetului Energetic III (separarea efectivă a producătorului și furnizorului de transportator și distribuitor).

– Combaterea corupţiei în sector cu scopul liberalizării pieții și identificării unor surse financiare adiționale disponibile pentru consolidarea sectorului energetic.

– Numirea unui „campion” (coordonator motivat) al interconectărilor / diversificării surselor de aprovizionare cu energie, în cadrul Ministerului Economiei, care să fie responsabil de monitorizarea și evaluarea acestor proiecte, inclusiv pentru energia electrică.

Totodată, experții subliniază că extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău, unde se consumă circa 50-60% din totalul gazului importat în Moldova, este un aspect fundamental pentru a crește interesul economic față de gazoduct, dar și pentru a materializa obiectivul de diversificare a surselor și rutelor de livrare a gazelor naturale, ce contribuie nemijlocit la securitatea energetică a țării și regiunii. 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author