Târgul merge…. funcţii şi scenarii

Conform datelor anonime prezentate de Telegram canal t.me/@romania_ru merg tratative intense în privinţa funcţiei de speaker al Parlamentului Republicii Moldova. Postul, desigur, este al doilea după Președinte, dar, după importanță uneori devine nu ultimul si chiar primul. Interesul Partidului Socialiştilor în obţinerea funcţiei de preşedinte al parlamentului este evidentă – anume speake-rul semnează decrete de promulgare a legilor sau de numire pe care Igor Dodon refuză să le semneze. Avînd o figură loială în funcţia de speaker, Dodon probabil, nu va putea fi umilit cum s-a întîmplat în timpul celor cinci suspendări din funcție, iar luînd în calcul că președintele

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
13 martie 2019

Se formeaza noua Coalitie de guvernare

La moment soarta majortății parlamentare este incertă. Reprezentanții Partidului Democrat și blocului ACUM spun că își reiterează declarațiile făcute anterior. PSRM spune că luni va anunța care vor fi acțiunile de mai departe ale formațiunii. Sergiu Litvinenco, reprezentantul blocului electoral ACUM DA PAS, susține că formațiunea își menține poziția de a nu negocia cu niciunul dintre cele trei partide care au acces în legislativ, referindu-se la PSRM, PDM și Partidul „Șor”. „Nu negociem în niciun fel cu Partidul Democrat pentru că ei nu sunt parteneri, scolul lor nu este să dezvolte țara, dar să se mențină la putere exclusiv”, a menționat

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 martie 2019

REZULTATELE FINALE alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

Conform  TV8.md Curtea Constituțională a emis   hotărârea prin care a confirmat alegerile parlamentare care au avut loc pe 24 februarie. Prin decizia sa, CC aRM  a validat mandatele tuturor celor 101 deputați care au acces în noul legislativ.  După scrutin, pe circumscripția națională patru partide acced în noul Parlament. Primul este PSRM, care obținut 18 mandate de deputat, blocul ACUM – 14 mandate, PDM – 13 mandate, Partidul „Șor” – 5 mandate de deputat. Pe circumscripții uninomnale cele 51 de sunt împărțite în felul următor: 17 PSRM, 17 PDM, 12 ACUM, 2 Partidul „Șor”, 3candidați independenți. În acest sens rezumând alegerile din

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 martie 2019

Noi recomandări în vederea finalizării gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău

Pentru finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este necesar un dialog între România, Moldova și Uniunea Europeană, colaborare care se poate realiza prin organizarea unor întâlniri frecvente între cele trei părți, mai exact a actualei comisii COM- RO-RM-IFI.  Este opinia specialiștilor de la Expert-Grup, conturată în studiul „Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău: Provocări și oportunități”, lansat astăzi. 

Experții au venit și cu recomandări în vederea finalizării proiectului, penru România, Moldova și UE.

Uniunea Europeană

1. Condiţionarea suplimentară în procesul de finanțare, conform principiului „more-for-more” din Politica Europeană de Vecinătate revizuită recent. Într-o primă fază, UE ar putea majora suma de 10 milioane la 1/7 din costul proiectului, care acum este estimat la peste 90 milioane EUR.

2. Acordarea finanţării privind invocarea următoarelor condiţionalităţi:

– capacitarea instituţională şi asigurarea independenţei de facto a reglementatorului ANRE;

– reformarea sistemului energetic

– tarife şi schemă de sprijin social ţintit către categoriile defavorizate/consumatori vulnerabili;

– asigurarea sustenabilității financiare a consumatorilor de gaze din sistemul public – CET-uri;

– monitorizarea independenţei Vestmoldtransgaz;

– reforme anticorupţie în sectorul energetic.

– Acordarea asistenței financiare în tranşe, cu condiţionalităţi ferme şi monitorizabile. În acelaşi timp, este nevoie de un sprijin susţinut pentru creşterea acceptabilităţii reformelor în rândul publicului (comunicare adecvată, advocacy).

România

– Sprijinirea proiectului prin buna derulare a investiţiilor aferente părţii româneşti.

– Acordarea de sprijin instituţional (transfer de know-how privind ANRE, dar şi scheme de protecţie socială pentru energie), având în vedere că aceasta se confruntă cu aceleaşi probleme şi tocmai a început să le abordeze în mod serios.

– Sprijin la nivel regional pentru ca Moldova să fie inclusă de facto în grupul CESEC15, care promovează la UE priorităţile de interconectare pe gaze pentru sud-estul Europei. Deşi este teoretic afiliată grupului CESEC, Moldova nu a semnat memorandumul de la Dubrovnik în iulie 2015, care „dă greutate” grupului.

– Desfășurarea de advocacy la instituţiile europene pentru susţinerea independenţei energetice a Moldovei, a proiectelor de interconectare şi a întăririi instituţiilor.

– Stimularea interesului din partea companiilor româneşti (Transgaz) ca să participe cu capital la Vestmoldtransgaz, lucru care ar trebui întărit prin susţinerea din partea Comisiei pentru a asigura că conducta nu va fi influenţată de Gazprom sau de interese corupte din Moldova.

Republica Moldova

– Restructurarea, pe termen mediu și lung, a sectorului energetic şi eliminarea „constrângerilor bugetare slabe” (neplata) din sector.

– Fortificarea independenței și capacităților instituționale ale ANRE.

– Revizuirea tarifelor, trecerea la tarife „intrare-ieşire” pentru reţelele de transport gaze naturale.

– Promovarea reformelor nepopulare legate de implementarea Pachetului Energetic III (separarea efectivă a producătorului și furnizorului de transportator și distribuitor).

– Combaterea corupţiei în sector cu scopul liberalizării pieții și identificării unor surse financiare adiționale disponibile pentru consolidarea sectorului energetic.

– Numirea unui „campion” (coordonator motivat) al interconectărilor / diversificării surselor de aprovizionare cu energie, în cadrul Ministerului Economiei, care să fie responsabil de monitorizarea și evaluarea acestor proiecte, inclusiv pentru energia electrică.

Totodată, experții subliniază că extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău, unde se consumă circa 50-60% din totalul gazului importat în Moldova, este un aspect fundamental pentru a crește interesul economic față de gazoduct, dar și pentru a materializa obiectivul de diversificare a surselor și rutelor de livrare a gazelor naturale, ce contribuie nemijlocit la securitatea energetică a țării și regiunii. 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author