Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Noi recomandări în vederea finalizării gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău

Pentru finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este necesar un dialog între România, Moldova și Uniunea Europeană, colaborare care se poate realiza prin organizarea unor întâlniri frecvente între cele trei părți, mai exact a actualei comisii COM- RO-RM-IFI.  Este opinia specialiștilor de la Expert-Grup, conturată în studiul „Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău: Provocări și oportunități”, lansat astăzi. 

Experții au venit și cu recomandări în vederea finalizării proiectului, penru România, Moldova și UE.

Uniunea Europeană

1. Condiţionarea suplimentară în procesul de finanțare, conform principiului „more-for-more” din Politica Europeană de Vecinătate revizuită recent. Într-o primă fază, UE ar putea majora suma de 10 milioane la 1/7 din costul proiectului, care acum este estimat la peste 90 milioane EUR.

2. Acordarea finanţării privind invocarea următoarelor condiţionalităţi:

– capacitarea instituţională şi asigurarea independenţei de facto a reglementatorului ANRE;

– reformarea sistemului energetic

– tarife şi schemă de sprijin social ţintit către categoriile defavorizate/consumatori vulnerabili;

– asigurarea sustenabilității financiare a consumatorilor de gaze din sistemul public – CET-uri;

– monitorizarea independenţei Vestmoldtransgaz;

– reforme anticorupţie în sectorul energetic.

– Acordarea asistenței financiare în tranşe, cu condiţionalităţi ferme şi monitorizabile. În acelaşi timp, este nevoie de un sprijin susţinut pentru creşterea acceptabilităţii reformelor în rândul publicului (comunicare adecvată, advocacy).

România

– Sprijinirea proiectului prin buna derulare a investiţiilor aferente părţii româneşti.

– Acordarea de sprijin instituţional (transfer de know-how privind ANRE, dar şi scheme de protecţie socială pentru energie), având în vedere că aceasta se confruntă cu aceleaşi probleme şi tocmai a început să le abordeze în mod serios.

– Sprijin la nivel regional pentru ca Moldova să fie inclusă de facto în grupul CESEC15, care promovează la UE priorităţile de interconectare pe gaze pentru sud-estul Europei. Deşi este teoretic afiliată grupului CESEC, Moldova nu a semnat memorandumul de la Dubrovnik în iulie 2015, care „dă greutate” grupului.

– Desfășurarea de advocacy la instituţiile europene pentru susţinerea independenţei energetice a Moldovei, a proiectelor de interconectare şi a întăririi instituţiilor.

– Stimularea interesului din partea companiilor româneşti (Transgaz) ca să participe cu capital la Vestmoldtransgaz, lucru care ar trebui întărit prin susţinerea din partea Comisiei pentru a asigura că conducta nu va fi influenţată de Gazprom sau de interese corupte din Moldova.

Republica Moldova

– Restructurarea, pe termen mediu și lung, a sectorului energetic şi eliminarea „constrângerilor bugetare slabe” (neplata) din sector.

– Fortificarea independenței și capacităților instituționale ale ANRE.

– Revizuirea tarifelor, trecerea la tarife „intrare-ieşire” pentru reţelele de transport gaze naturale.

– Promovarea reformelor nepopulare legate de implementarea Pachetului Energetic III (separarea efectivă a producătorului și furnizorului de transportator și distribuitor).

– Combaterea corupţiei în sector cu scopul liberalizării pieții și identificării unor surse financiare adiționale disponibile pentru consolidarea sectorului energetic.

– Numirea unui „campion” (coordonator motivat) al interconectărilor / diversificării surselor de aprovizionare cu energie, în cadrul Ministerului Economiei, care să fie responsabil de monitorizarea și evaluarea acestor proiecte, inclusiv pentru energia electrică.

Totodată, experții subliniază că extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău, unde se consumă circa 50-60% din totalul gazului importat în Moldova, este un aspect fundamental pentru a crește interesul economic față de gazoduct, dar și pentru a materializa obiectivul de diversificare a surselor și rutelor de livrare a gazelor naturale, ce contribuie nemijlocit la securitatea energetică a țării și regiunii. 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author