Un singur candidat, desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Lidia Chireoglo este învingătoarea

Lidia Chireoglo este candidatul desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Decizia a fost luată în urma concursului, desfăşurat, astăzi, la care au participat cinci candidaţi. Asta după ce, unul din cei şase aspiranţi la funcţia de vice-director al CNA, Violina Şpac,  s-a retras din concurs, în această dimineaţă.    Astfel, la interviu au fost admiși Alexandr Patraşco, șeful Secției formare continuă din cadrul Academiei de Poliţie “Ştefan cel Mare a Ministerului de Interne”, Veaceslav Guțan, conferențiar universitar la Academia de Poliție ”Ștefan cel Mare”, Iurie Slivciuc – fost angajat al MAI, pensionar, Sava Maimescu – conferențiar universitar la Universitatea de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 aprilie 2018

De 3 ani Promo-LEX este urmărit penal de către KGB-ul „rmn”

La 17 aprilie 2015, KGB-ul din or. Tiraspol a dispus inițierea urmăririi penale în privința membrilor Asociației Promo-LEX, unde acestora le-a fost interzis accesul în regiune. Au urmat numeroase apeluri ale unor organizații și rețele internaționale, care au condamnat practica de intimidare și obstrucționare a activității Asociației Promo-LEX și au cerut actorilor relevanți intervenția pentru asigurarea condițiilor optime pentru activitatea Asociației Promo-LEX în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La 29 ianuarie 2016 cazul Asociației Promo-LEX a fost discutat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La 24 iunie 2016, participanții la Conferința Organizațiilor Neguvernamentale Internaționale din cadrul Consiliului Europei au adoptat o

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 aprilie 2018

Asociația Promo-LEX a cerut Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională

Promo-LEX cere Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională în legătură cu publicarea recentă a mesajelor care instigă la ură și violență împotriva unioniștilor. Pe data de 9 aprilie 2018, pe pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne” de pe Facebook, a fost publicată o postare care conține o imagine simbolică cu o persoană care atârnă pe un ștreang și pe care este plasată inscripția ”UNIREA”. Imaginea este însoțită de o descriere în limba rusă, potrivit căreia același lucru – spânzurătoarea – îi așteaptă pe ”fasciștii unioniști” după alegerile parlamentare. Postarea a generat peste 700 de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
12 aprilie 2018

În 2015, aproximativ 70 de jurnaliști şi-au pierdut viaţa

În 2015, 67 de jurnaliști au decedat în timp ce-şi exercitau munca, se spune în raportul Organizației Internaţionale „Reporteri fără frontiere” (Reporters Without Borders).

După cum se arată în raportul organizației, în 2015 au decedat în total 110 jurnaliști, 27 de jurnaliști civili și șapte lucrători ai media. Nu mai puțin de 67 de jurnaliști au decedat din motive legate de munca lor, iar cauzele decesului a 43 de jurnaliști nu au fost stabilite.

Potrivit organizației, începând cu anul 2005, au decedat în total 787 de jurnaliști. În 2015, două treimi dintre aceste cazuri s-au produs în țările care nu sunt marcate de conflicte, pe când în 2014 situația a fost inversă. Anul trecut, în timpul exercitării activităţii profesionale au decedat 66 de jurnaliști.

Cele mai periculoase țări pentru activitatea jurnaliștilor sunt Siria și Iraq, unde în 2015 au decedat câte nouă jurnaliști care munceau acolo. Mai mult decât atât, în 2015, din motive necunoscute, în Iraq au mai decedat încă doi jurnaliști, iar în Siria a decedat un jurnalist motivul morții căruia rămâne necunoscut. Pe locul trei s-a clasat Franța, ceea ce este legat de atacul asupra săptămânalului satiric Charliie Hebdo în ianuarie 2015 când, potrivit organizației, au decedat opt jurnaliști. În raport se mai menționează că alte țări periculoase pentru activitatea profesională a jurnaliștilor sunt Yemen, Sudanul de Sud, India, Mexic și Filipine.

În decembrie, Reporterii fără frontiere au mai comunicat că în jur de 54 de jurnaliști au fost luaţi ostateci, iar 153 se află în pușcării.

sursa:
Sputnik Moldova http://sputnik.md/world/20151229/3891733.html#ixzz3vnzuhn3c

 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author