Rezultatele de monitorizare a regimului liberalizat de vize UE cu RM

În primul Raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize se arată că nu există nicio legătură directă între acordarea liberei circulații și reușita reformelor în țările vizate. Chiar dacă UE a avut speranțe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupției și a crimei organizate în țările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaște acum că aceste speranțe nu au devenit realitate. Deși există cerințe formale pentru liberalizarea circulației, care includ măsuri de combatere a corupției și a spălării banilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 ianuarie 2018

Parlamentul a votat candidatura noului Director al SIS. Vitalie Pîrlog își va exercita mandatul următorii 5 ani

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) are un nou şef. Parlamentarii au susţinut candidatura lui Vitalie Pîrlog, după ce la 25 octombrie curent a expirat mandatul actualului director, Mihai Balan. Noul director SIS a depus astăzi jurământul în plenul Parlamentului. Vitalie Pîrlog îşi va exercita mandatul pe o perioadă de cinci ani, în conformitate cu legislația în vigoare. Anterior, în perioada 2001 şi 2006 Vitalie Pârlog a reprezentat Guvernul la CEDO, iar în septembrie 2006 a fost numit în funcția de ministru al Justiției. Ultima funcție deținută a fost cea de președintele Comisiei de control a dosarelor la INTERPOL   Distribuie

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 decembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

Guvernaţii au pierdut în negocieri deja 9 luni din cei 6 ani aflaţi la putere

La mai bine de o lună de la demiterea Guvernului Streleţ, negocierile pentru constituirea alianţei de guvernământ, desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru şi numirea Guvernului mai continuă, dacă au început, şi, se pare, nimeni nu cunoaşte când acestea toate se pot întâmpla. O parte din motivele acestei situaţii incerte, precum şi perspectivele care ne aşteaptă, ar putea deveni mai clare dacă am urmări declaraţiile oficiale şi evoluţia reală a lucrurilor. 

– Cabinetul de miniştri condus de Valeriu Streleţ a fost demis joi, 29 octombrie prin moţiunea de cenzură, înaintată de către fracţiunile Partidului Socialiştilor şi Partidului Comuniştilor, susţinută de către Partidul Democrat.

– În aceeaşi zi, în cadrul aceleaşi şedinţe a Parlamentului, liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că prima rundă de negocieri cu privire la crearea unei noi majorităţi pro-europene va avea a doua zi, 30 octombrie. Acesta a menţionat că, începând cu seara de joi, PDM deja va începe să contacteze colegii din partidele pro-europene şi deputaţii neafiliaţii pentru a-i invita la masa de negocieri.

– A doua zi, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune „Moldova 1”, că „în cel mult trei săptămâni urmează să fie formată alianţa de guvernare pro-europeană, să fie învestit guvernul, iar la finele lunii noiembrie la Chişinău să sosească misiunea FMI pentru semnarea acordului de finanţare cu Republica Moldova”. Trei săptămâni înseamnă în jur de data de 19 noiembrie.

– Luni seara, 9 noiembrie 2015, Marian Lupu declara că au început negocierile oficiale privind formarea noii coaliţii de guvernare. Declaraţiile au fost făcute la sfârşitul rundei de tratative la care au participat, de asemenea, liderii PL şi ai PPEM.

– La 9 noiembrie, au început consultările preşedintelui Nicolae Timofti cu fracţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru. La consultaţii a refuzat să participe Partidul Socialiştilor, iar liberal-democraţii au declarat că vor participa la învestirea unui nou Guvern, doar dacă PDM va îndeplini câteva precondiţii. Consultaţiile nu au adus însă rezultatul aşteptat. Liderul PL, Mihai Ghimpu, declara îndată după întâlnire că nu se poate vorbi despre un candidat la funcţia de prim-ministru atât timp cât nu a fost formată majoritatea parlamentară.

– După consultările din 9 noiembrie, liderul PDM, Marian Lupu, spunea: „Pe parcursul săptămânii viitoare, putem veni la şeful statului şi să-i propunem candidatura la funcţia de prim-ministru, o candidatură agreată de cei ce vor reprezenta majoritatea parlamentară ”.

– După consultările repetate din 27 noiembrie cu Nicolae Timofti, liderul PDM, Marian Lupu, a anunţat un alt termen. Acesta a declarat că până la 10 decembrie fracţiunea pe care o conduce va propune un candidat la funcţia de premier care „urmează a fi sprijinit de 51 de deputaţi”. Dar, cu două zile înainte de consultările respective, Mihai Ghimpu declara în Parlament că „preşedintele nu trebuie să  grăbească desemnare unui candidat la funcţia de premier până nu există o majoritate care să-şi asume responsabilitatea de a forma şi sprijini Guvernul. Termen încă avem, Constituţia ne permite. Şi, sper eu, în 5-10 zile, noi vom ajunge la o înţelegere şi vom avea un Guvern”, spunea liderul liberalilor pe 25 noiembrie. Termenul limită pentru numirea Guvernului la care se referea liderul PL, a fost stabilit recent de Curtea Constituţională – 28 ianuarie 2016. În caz contrar, şeful statului va fi obligat să dizolve Parlamentul.

– Caracterul lent al negocierilor privind formarea unei majorităţi parlamentare şi învestirea unui guvern nu este o noutate pentru Republica Moldova.
– Durata cea mai mare a negocierilor pentru învestirea executivului de către partidele de la guvernare a fost după criza generată de scandalul legat de cazul „Pădurea Domnească” din ianuarie 2013. Atunci, după demiterea Guvernului Filat2 prin moţiunea de cenzură din 8 martie 2013, următorul executiv în frunte cu Iurie Leancă a fost învestit abia peste 80 de zile.

– După Guvernul Leancă a urmat Guvernul Gaburici. Aceste negocieri de la intersecţia anilor 2014-2015 pentru formarea unui cabinet de miniştri s-au soldat cu învestirea unui guvern minoritar, adică fără susţinere calificată în Parlament. Pentru numirea guvernului Gaburici care a fost funcţional doar patru luni, a fost nevoie de două luni de negocieri.

– Guvernul Streleţ a fost învestit abia pe 30 iulie 2015, chiar dacă anteriorul cabinet de miniştri condus de Chiril Gaburici a demisionat pe 16 iunie. Atunci negocierile privind formarea majorităţii parlamentare au fost lansate la începutul lui iulie. A fost nevoie de o lună jumătate pentru învestirea unui nou Guvern, care a fost demis după trei luni de activitate.

– Timp de şase ani, din 25 septembrie 2009 şi până astăzi, Republica Moldova a avut cinci guverne, două dintre care au fost demise prin moţiune de cenzură. Pentru a institui toate aceste guverne, partidele politice au avut nevoie de opt luni de negocieri. Iar timp de o lună de la demiterea ultimului executiv, politicienii încă spun că negociază pentru a desemna viitorul prim-ministru.

După anumite calcule, bazate pe comportamentul participanţilor reali şi potenţiali la negocieri, procesul de constituire a majorităţii şi numire a Guvernului se poate prelungi până la termenul limită, prevăzut de Constituţie. Iar aceasta înseamnă aproape un an pierdut. Un an pierdut din şase. În această perioadă ţara nu a fost guvernată. În această perioadă cu ţara s-au întâmplat alte lucruri…

Cristina Popuşoi, reporter IPN

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author