Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Guvernaţii au pierdut în negocieri deja 9 luni din cei 6 ani aflaţi la putere

La mai bine de o lună de la demiterea Guvernului Streleţ, negocierile pentru constituirea alianţei de guvernământ, desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru şi numirea Guvernului mai continuă, dacă au început, şi, se pare, nimeni nu cunoaşte când acestea toate se pot întâmpla. O parte din motivele acestei situaţii incerte, precum şi perspectivele care ne aşteaptă, ar putea deveni mai clare dacă am urmări declaraţiile oficiale şi evoluţia reală a lucrurilor. 

– Cabinetul de miniştri condus de Valeriu Streleţ a fost demis joi, 29 octombrie prin moţiunea de cenzură, înaintată de către fracţiunile Partidului Socialiştilor şi Partidului Comuniştilor, susţinută de către Partidul Democrat.

– În aceeaşi zi, în cadrul aceleaşi şedinţe a Parlamentului, liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că prima rundă de negocieri cu privire la crearea unei noi majorităţi pro-europene va avea a doua zi, 30 octombrie. Acesta a menţionat că, începând cu seara de joi, PDM deja va începe să contacteze colegii din partidele pro-europene şi deputaţii neafiliaţii pentru a-i invita la masa de negocieri.

– A doua zi, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune „Moldova 1”, că „în cel mult trei săptămâni urmează să fie formată alianţa de guvernare pro-europeană, să fie învestit guvernul, iar la finele lunii noiembrie la Chişinău să sosească misiunea FMI pentru semnarea acordului de finanţare cu Republica Moldova”. Trei săptămâni înseamnă în jur de data de 19 noiembrie.

– Luni seara, 9 noiembrie 2015, Marian Lupu declara că au început negocierile oficiale privind formarea noii coaliţii de guvernare. Declaraţiile au fost făcute la sfârşitul rundei de tratative la care au participat, de asemenea, liderii PL şi ai PPEM.

– La 9 noiembrie, au început consultările preşedintelui Nicolae Timofti cu fracţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru. La consultaţii a refuzat să participe Partidul Socialiştilor, iar liberal-democraţii au declarat că vor participa la învestirea unui nou Guvern, doar dacă PDM va îndeplini câteva precondiţii. Consultaţiile nu au adus însă rezultatul aşteptat. Liderul PL, Mihai Ghimpu, declara îndată după întâlnire că nu se poate vorbi despre un candidat la funcţia de prim-ministru atât timp cât nu a fost formată majoritatea parlamentară.

– După consultările din 9 noiembrie, liderul PDM, Marian Lupu, spunea: „Pe parcursul săptămânii viitoare, putem veni la şeful statului şi să-i propunem candidatura la funcţia de prim-ministru, o candidatură agreată de cei ce vor reprezenta majoritatea parlamentară ”.

– După consultările repetate din 27 noiembrie cu Nicolae Timofti, liderul PDM, Marian Lupu, a anunţat un alt termen. Acesta a declarat că până la 10 decembrie fracţiunea pe care o conduce va propune un candidat la funcţia de premier care „urmează a fi sprijinit de 51 de deputaţi”. Dar, cu două zile înainte de consultările respective, Mihai Ghimpu declara în Parlament că „preşedintele nu trebuie să  grăbească desemnare unui candidat la funcţia de premier până nu există o majoritate care să-şi asume responsabilitatea de a forma şi sprijini Guvernul. Termen încă avem, Constituţia ne permite. Şi, sper eu, în 5-10 zile, noi vom ajunge la o înţelegere şi vom avea un Guvern”, spunea liderul liberalilor pe 25 noiembrie. Termenul limită pentru numirea Guvernului la care se referea liderul PL, a fost stabilit recent de Curtea Constituţională – 28 ianuarie 2016. În caz contrar, şeful statului va fi obligat să dizolve Parlamentul.

– Caracterul lent al negocierilor privind formarea unei majorităţi parlamentare şi învestirea unui guvern nu este o noutate pentru Republica Moldova.
– Durata cea mai mare a negocierilor pentru învestirea executivului de către partidele de la guvernare a fost după criza generată de scandalul legat de cazul „Pădurea Domnească” din ianuarie 2013. Atunci, după demiterea Guvernului Filat2 prin moţiunea de cenzură din 8 martie 2013, următorul executiv în frunte cu Iurie Leancă a fost învestit abia peste 80 de zile.

– După Guvernul Leancă a urmat Guvernul Gaburici. Aceste negocieri de la intersecţia anilor 2014-2015 pentru formarea unui cabinet de miniştri s-au soldat cu învestirea unui guvern minoritar, adică fără susţinere calificată în Parlament. Pentru numirea guvernului Gaburici care a fost funcţional doar patru luni, a fost nevoie de două luni de negocieri.

– Guvernul Streleţ a fost învestit abia pe 30 iulie 2015, chiar dacă anteriorul cabinet de miniştri condus de Chiril Gaburici a demisionat pe 16 iunie. Atunci negocierile privind formarea majorităţii parlamentare au fost lansate la începutul lui iulie. A fost nevoie de o lună jumătate pentru învestirea unui nou Guvern, care a fost demis după trei luni de activitate.

– Timp de şase ani, din 25 septembrie 2009 şi până astăzi, Republica Moldova a avut cinci guverne, două dintre care au fost demise prin moţiune de cenzură. Pentru a institui toate aceste guverne, partidele politice au avut nevoie de opt luni de negocieri. Iar timp de o lună de la demiterea ultimului executiv, politicienii încă spun că negociază pentru a desemna viitorul prim-ministru.

După anumite calcule, bazate pe comportamentul participanţilor reali şi potenţiali la negocieri, procesul de constituire a majorităţii şi numire a Guvernului se poate prelungi până la termenul limită, prevăzut de Constituţie. Iar aceasta înseamnă aproape un an pierdut. Un an pierdut din şase. În această perioadă ţara nu a fost guvernată. În această perioadă cu ţara s-au întâmplat alte lucruri…

Cristina Popuşoi, reporter IPN

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author