Târgul merge…. funcţii şi scenarii

Conform datelor anonime prezentate de Telegram canal t.me/@romania_ru merg tratative intense în privinţa funcţiei de speaker al Parlamentului Republicii Moldova. Postul, desigur, este al doilea după Președinte, dar, după importanță uneori devine nu ultimul si chiar primul. Interesul Partidului Socialiştilor în obţinerea funcţiei de preşedinte al parlamentului este evidentă – anume speake-rul semnează decrete de promulgare a legilor sau de numire pe care Igor Dodon refuză să le semneze. Avînd o figură loială în funcţia de speaker, Dodon probabil, nu va putea fi umilit cum s-a întîmplat în timpul celor cinci suspendări din funcție, iar luînd în calcul că președintele

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
13 martie 2019

Se formeaza noua Coalitie de guvernare

La moment soarta majortății parlamentare este incertă. Reprezentanții Partidului Democrat și blocului ACUM spun că își reiterează declarațiile făcute anterior. PSRM spune că luni va anunța care vor fi acțiunile de mai departe ale formațiunii. Sergiu Litvinenco, reprezentantul blocului electoral ACUM DA PAS, susține că formațiunea își menține poziția de a nu negocia cu niciunul dintre cele trei partide care au acces în legislativ, referindu-se la PSRM, PDM și Partidul „Șor”. „Nu negociem în niciun fel cu Partidul Democrat pentru că ei nu sunt parteneri, scolul lor nu este să dezvolte țara, dar să se mențină la putere exclusiv”, a menționat

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 martie 2019

REZULTATELE FINALE alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

Conform  TV8.md Curtea Constituțională a emis   hotărârea prin care a confirmat alegerile parlamentare care au avut loc pe 24 februarie. Prin decizia sa, CC aRM  a validat mandatele tuturor celor 101 deputați care au acces în noul legislativ.  După scrutin, pe circumscripția națională patru partide acced în noul Parlament. Primul este PSRM, care obținut 18 mandate de deputat, blocul ACUM – 14 mandate, PDM – 13 mandate, Partidul „Șor” – 5 mandate de deputat. Pe circumscripții uninomnale cele 51 de sunt împărțite în felul următor: 17 PSRM, 17 PDM, 12 ACUM, 2 Partidul „Șor”, 3candidați independenți. În acest sens rezumând alegerile din

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 martie 2019

Guvernaţii au pierdut în negocieri deja 9 luni din cei 6 ani aflaţi la putere

La mai bine de o lună de la demiterea Guvernului Streleţ, negocierile pentru constituirea alianţei de guvernământ, desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru şi numirea Guvernului mai continuă, dacă au început, şi, se pare, nimeni nu cunoaşte când acestea toate se pot întâmpla. O parte din motivele acestei situaţii incerte, precum şi perspectivele care ne aşteaptă, ar putea deveni mai clare dacă am urmări declaraţiile oficiale şi evoluţia reală a lucrurilor. 

– Cabinetul de miniştri condus de Valeriu Streleţ a fost demis joi, 29 octombrie prin moţiunea de cenzură, înaintată de către fracţiunile Partidului Socialiştilor şi Partidului Comuniştilor, susţinută de către Partidul Democrat.

– În aceeaşi zi, în cadrul aceleaşi şedinţe a Parlamentului, liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că prima rundă de negocieri cu privire la crearea unei noi majorităţi pro-europene va avea a doua zi, 30 octombrie. Acesta a menţionat că, începând cu seara de joi, PDM deja va începe să contacteze colegii din partidele pro-europene şi deputaţii neafiliaţii pentru a-i invita la masa de negocieri.

– A doua zi, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune „Moldova 1”, că „în cel mult trei săptămâni urmează să fie formată alianţa de guvernare pro-europeană, să fie învestit guvernul, iar la finele lunii noiembrie la Chişinău să sosească misiunea FMI pentru semnarea acordului de finanţare cu Republica Moldova”. Trei săptămâni înseamnă în jur de data de 19 noiembrie.

– Luni seara, 9 noiembrie 2015, Marian Lupu declara că au început negocierile oficiale privind formarea noii coaliţii de guvernare. Declaraţiile au fost făcute la sfârşitul rundei de tratative la care au participat, de asemenea, liderii PL şi ai PPEM.

– La 9 noiembrie, au început consultările preşedintelui Nicolae Timofti cu fracţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru. La consultaţii a refuzat să participe Partidul Socialiştilor, iar liberal-democraţii au declarat că vor participa la învestirea unui nou Guvern, doar dacă PDM va îndeplini câteva precondiţii. Consultaţiile nu au adus însă rezultatul aşteptat. Liderul PL, Mihai Ghimpu, declara îndată după întâlnire că nu se poate vorbi despre un candidat la funcţia de prim-ministru atât timp cât nu a fost formată majoritatea parlamentară.

– După consultările din 9 noiembrie, liderul PDM, Marian Lupu, spunea: „Pe parcursul săptămânii viitoare, putem veni la şeful statului şi să-i propunem candidatura la funcţia de prim-ministru, o candidatură agreată de cei ce vor reprezenta majoritatea parlamentară ”.

– După consultările repetate din 27 noiembrie cu Nicolae Timofti, liderul PDM, Marian Lupu, a anunţat un alt termen. Acesta a declarat că până la 10 decembrie fracţiunea pe care o conduce va propune un candidat la funcţia de premier care „urmează a fi sprijinit de 51 de deputaţi”. Dar, cu două zile înainte de consultările respective, Mihai Ghimpu declara în Parlament că „preşedintele nu trebuie să  grăbească desemnare unui candidat la funcţia de premier până nu există o majoritate care să-şi asume responsabilitatea de a forma şi sprijini Guvernul. Termen încă avem, Constituţia ne permite. Şi, sper eu, în 5-10 zile, noi vom ajunge la o înţelegere şi vom avea un Guvern”, spunea liderul liberalilor pe 25 noiembrie. Termenul limită pentru numirea Guvernului la care se referea liderul PL, a fost stabilit recent de Curtea Constituţională – 28 ianuarie 2016. În caz contrar, şeful statului va fi obligat să dizolve Parlamentul.

– Caracterul lent al negocierilor privind formarea unei majorităţi parlamentare şi învestirea unui guvern nu este o noutate pentru Republica Moldova.
– Durata cea mai mare a negocierilor pentru învestirea executivului de către partidele de la guvernare a fost după criza generată de scandalul legat de cazul „Pădurea Domnească” din ianuarie 2013. Atunci, după demiterea Guvernului Filat2 prin moţiunea de cenzură din 8 martie 2013, următorul executiv în frunte cu Iurie Leancă a fost învestit abia peste 80 de zile.

– După Guvernul Leancă a urmat Guvernul Gaburici. Aceste negocieri de la intersecţia anilor 2014-2015 pentru formarea unui cabinet de miniştri s-au soldat cu învestirea unui guvern minoritar, adică fără susţinere calificată în Parlament. Pentru numirea guvernului Gaburici care a fost funcţional doar patru luni, a fost nevoie de două luni de negocieri.

– Guvernul Streleţ a fost învestit abia pe 30 iulie 2015, chiar dacă anteriorul cabinet de miniştri condus de Chiril Gaburici a demisionat pe 16 iunie. Atunci negocierile privind formarea majorităţii parlamentare au fost lansate la începutul lui iulie. A fost nevoie de o lună jumătate pentru învestirea unui nou Guvern, care a fost demis după trei luni de activitate.

– Timp de şase ani, din 25 septembrie 2009 şi până astăzi, Republica Moldova a avut cinci guverne, două dintre care au fost demise prin moţiune de cenzură. Pentru a institui toate aceste guverne, partidele politice au avut nevoie de opt luni de negocieri. Iar timp de o lună de la demiterea ultimului executiv, politicienii încă spun că negociază pentru a desemna viitorul prim-ministru.

După anumite calcule, bazate pe comportamentul participanţilor reali şi potenţiali la negocieri, procesul de constituire a majorităţii şi numire a Guvernului se poate prelungi până la termenul limită, prevăzut de Constituţie. Iar aceasta înseamnă aproape un an pierdut. Un an pierdut din şase. În această perioadă ţara nu a fost guvernată. În această perioadă cu ţara s-au întâmplat alte lucruri…

Cristina Popuşoi, reporter IPN

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author