7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Rusia şi-a intensificat intervenţia în Moldova? Până la blocaj – un singur vot!

În Republica Moldova situaţia alunecă spre blocaj. Un deputat din coaliţia majoritară şi-a anunţat retragerea din fracţiunea din care face parte. Astfel, Alianţa pentru Integrare Europeană a rămas cu numărul minim necesar de voturi (cu 51 din 101) pentru aprobarea legilor. Cladirea-renovata-a-Parlamentului

Rusia şi-a intensificat intervenţia în Moldova? Până la blocaj – un singur vot!

Pe de altă parte, în mod suspect, tot mai mulţi politicieni ostili intereselor naţionale, cunoscuţi ca portavoci ale Kremlinului în Moldova, îşi exprimă adeziunea la revendicarea protestatarilor anti-corupţie din Piaţa Marii Adunări Naţionale privind demisia in corpore a guvernării şi organizarea alegerilor anticipate. Oamenii protestează sub drapelele UE contra oligarhiei şi corupţiei de la guvernare.

Rusia va încerca să deturneze protestul

Joi, 17 septembrie, liderul Mișcării social-politice „Ravnopravie”, Valerii Klimenko (unul dintre cei mai radicali pro-ruşi de la Chişinău) a anunţat că minoritățile naționale susțin solicitările protestatarilor din Piața Marii Adunări Naționale privind demisia şefului statului, preşedintelui Parlamentului şi a premierului. „Noi nu spunem că devenim partenerii Platformei „Demnitate și Adevăr” (care şi-a asumat protestul din PMAN). Noi nici nu putem fi partenerii lor, pentru că împărtășim idei diferite. Dar în acest caz, avem același scop – de a da jos această guvernare”, a precizat Klimenko.

da 0305 1

Ambasadorul american la OSCE, Daniel Baer, a atenţionat într-un interviu pentru „Europa Liberă” că Rusia ar putea încerca să folosească în interes propriu protestele anti-corupţie de la Chişinău: „Oamenii ies în stradă când se satură de ceva (…). Nu este un protest geopolitic! Protestele de la Chişinău au drept cauză proasta guvernare. Moscova a demonstrat nu o dată că preferă să folosească şi să manipuleze forţele politice în interes propriu. Deci, cred, în mod cert, că autorităţile ruse încearcă deja şi vor încerca, prin propagandă şi alte mijloace, să folosească ori să deturneze protestul”, a menţionat ambasadorul american.

Instituţiile guvernamentale slabe sunt la îndemâna Rusiei

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, de asemenea atenţionează opinia publică asupra riscului major ca Rusia să profite de pe urma instabilităţii politice şi economice din Moldova. „Nu s-a întâmplat nici o criză în Republica Moldova în care să nu existe tentaţia de a o exploata în favoarea interesului geopolitic al Rusiei. Şi dacă ne uităm în istorie, vedem că, de fiecare dată când instituţiile statului au fost slăbite, s-au activat nişte pârghii prin care să se exploateze această slăbiciune”, a remarcat Munteanu.

Pe 22 septembrie, la Chişinău, urmează să vină misiunea Fondului Monetar Internaţional, pentru negocierea, în condiţii foarte dificile, a unui nou acord de împrumut, fără de care economia Moldovei pur şi simplu s-ar prăbuşi. Reprezentanţii FMI nu vor veni, însă, la Chişinău în condiţii de instabilitate – adică în cazul în care ar cădea Guvernul sau dacă ar fi demis guvernatorul BNM (principalul negociator din partea Chişinăului).

Ce s-ar putea întâmpla în cazul eşuării negocierilor cu FMI?

Consecinţele economice ar fi dramatice. „Şi atunci s-ar putea să apară oferte din partea altor „binevoitori” externi, care nu ar condiţiona nimic altceva decât culoarea coaliţiei de guvernare. Respectiv, ar putea să existe consecinţe asupra deciziilor pe care, în 2016, cineva să le promoveze”, mai atenţionează Igor Munteanu.

Fără un masiv sprijin extern, Republica Moldova pur şi simplu nu va rezista economic, iar reacţia oamenilor ajunşi la limita sărăciei este imprevizibilă. De aproape o săptămână, moneda naţională şi-a reluat deprecierea galopantă, iar pensia medie (55 de euro) abia dacă acoperă 80% din minimul de existenţă. „Sunt convins că Occidentul, prin partenerii de dezvoltare, ia în considerare mai multe riscuri la care este supusă Republica Moldova şi ar putea să manifeste flexibilitatea necesară pentru ca să încurajeze şi să penalizeze în acelaşi timp”, susţine Igor Munteanu care crede totuşi că „partenerii de dezvoltare ai Moldovei sunt pozitivi faţă protestele din Piaţă, pentru că doar protestele pot să schimbe status quo-ul investigaţiei şi status quo-ul în care principalele instituţii şi autorităţi, care trebuie să-şi facă treaba în investigaţia băncilor furate, vor ajunge la un rezultat”.

Ce pârghii a activat Rusia?

Joi dimineaţă, controversatul om de afaceri şi pitorescul politician moldovean cu afaceri în Rusia, Renato Usatîi (primar de Bălţi şi lider al „Partidului Nostru”) anunţa pe pagina sa de Facebook că „astăzi deputatul Petru Ştirbate va părăsi fracţiunea PLDM”: „A fost o noapte grea… Se pare că am reuşit. Deputatul Petru Știrbate părăsește astăzi fracțiunea PLDM. În Alianţă au rămas 51 de deputaţi”, a scris Renato Usatîi. Peste câteva ore, Petru Știrbate şi-a anunţat plecarea din fracțiunea PLDM şi că se alătură grupului de „deputaţi independenţi”. Ştirbate şi-a motivat decizia prin faptul că PLDM „nu este gata să iasă din cercul vicios în care se află deja de prea mult timp”.

Partidul Liberal-Democrat (PLDM) a reacţionat. Potrivit formaţiunii politice, „plecarea lui Ştirbate reprezintă o tentativă de a deturna parcursul european al Moldovei”. Asta chiar dacă în anunţul pe care l-a făcut, Ştirbate a spus că va susţine în continuare guvernul pro-european, deoarece consideră că „Republica Moldova are nevoie de un guvern stabil, nu de o criză politică”.

Reacţia PLDM

„Un asemenea pas, făcut într-un context geopolitic sensibil, trezeşte grave semne de întrebare: cărui interes serveşte această decizie?”, se întreabă PLDM într-o reacţie oficială. „Gestul survine pe fundalul avertizărilor din ultimul timp, inclusiv din partea partenerilor externi, despre tentativele de stopare a cursului de integrare europeană. De aceea, o asemenea decizie nu este deloc întâmplătoare, mai ales că ea a fost deja enunțată anterior de unii oponenți ai vectorului european”, se mai menţionează în comunicatul PLDM.

Autor Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author