7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Fenomenul ”extremismului” – aspecte juridice

Pe plan regional terminul „extremism” a devenit unul de actualitate, abundând pe agenda evenimentelor din Ucraina. Cu această ocazie am făcut o analiză, cum stau lucrurile în Republica Moldova cu extremismul, organizaţiile extremiste şi difuzarea  materialelor extremiste în public, inclusiv prin reţelele de telecomunicaţii, fenomen care cu adevărat persistă la Chişinău. Vă propun să vedem împreună ce avem şi ce n-avem la nivel de riscuri şi respectiv reglementări la Chişinău, în comparaţie cu exemplul din România, implicit UE. ex2

Deci, ceea ce putem chiar din start releva e că în 2003 majoritatea parlamentară comunistă a adoptat o lege, care în coroborare cu Codul Penal este principalul act legislativ care asigură contracararea activităţilor extremiste: Legea nr.54 din 21.02.2003privind contracararea activităţii extremiste. 

E curios însă că analiza practicii de implementare a legii respective denotă că pe parcursul a 10 ani legea menţionată nu a fost pusă în practică nici de PCRM până în 2009, nici de AIE şi nici CPE, până în prezent!!!  

De ce? Să raspundă cititorul…..

Normativele şi practica UE în domeniu şi în mod special cea a României este perfect aplicabilă situaţiei din Moldova, or şi peste Prut avem un stat polietnic, cu o etnie clar majoritară. Pentru reglementarea prevenirii şi combaterii incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, a fost aprobat un act normativ, Ordonanţa de urgenţă nr. 31 din 13.03.2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, care prevede sancţiuni penale pentru următoarele fapte:

„Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob” sau „răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe etc.” – se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani;

„Promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public”- se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

La nivel de convenţii europene se incriminează „distribuirea sau alte forme de punere la dispoziţia publicului, prin interex1mediul unui sistem informatic, a materialelor rasiste şi xenofobe” – art. 3 din Protocolul adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice

Şi în Moldova Legea nr.54 la art.art. 6 şi 7  prevede că în cazul în care un mijloc de informare în masă sau o asociaţie obştească difuzează materiale cu caracter extremist, ori în activitatea acestora se depistează fapte ce denotă extremism, organele de stat abilitate să intervină sunt Procurorul General sau procurorii subordonaţi acestuia şi Ministerul Justiţiei. 

Art. 9 al legii prescrie constatarea caracterului extremist al materialului informaţional instanţelor de judecată, în temeiul sesizării procurorului. Copia de pe hotărârea instanţei de judecată rămasă definitivă privind declararea materialului informaţional ca având caracter extremist se expediază Ministerului Justiţiei, care prin ordin include materialul indicat în hotărîrea instanţei de judecată în Registrul materialelor cu caracter extremist.  

Şi acum ATENŢIE! După studierea paginii web a Ministerului Justiţiei am constatat că în perioada 2003 – 2012 de către Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală nu a fost iniţiată nicio procedură de recunoaştere a materialelor informative ca fiind extremiste! Registrul materialelor cu caracter extremist nu conţine nici un material!!! Oare de ce? Oare într-o ţară care după 5 ani nu s-a clarificat ce s-a întâmplat la 7 aprilie 2009, în care au loc permanente bătălii geopolitice, în care mişună agenturi străine şi în care există cel puţin o entitate cu aspiraţii separatiste, nu există activităţi calificabile drept extremiste??? Greu de crezut. Imposibil chiar

Tot în această perioada MinJust-ul şi Procuratura nu au iniţiat nicio procedură pentru încetarea  sau suspendarea activităţii unei asociaţii obşteşti ori a unei alte organizaţii în activitatea căreia au fost depistate fapte ce denotă extremism. Şi asta în timp ce pe teritoriul Republicii Moldova activează structuri paramilitare ilegale de kazaci, un KGB separatist, aşa-numite ministere ale apărării şi de interne separatiste, centrele informativ-subversive „Mera”, „RISI”, „Politkontact”, care prin activităţile sale întreprind acţiuni orientate la:

– subminarea securităţii Republicii Moldova;

– uzurparea puterii de stat sau a calităţilor oficiale;

– crearea de formaţiuni armate ilegale;

– provocarea de ură naţională sau religioasă, precum  şi de ură socială, legată de violenţă sau de chemări la violenţă;

– umilirea demnităţii naţionale, toate calificativele căzând sub incidenţa art. 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste. Şi asta este doar ceea ce se vede cu ochiul liber, fără aplicarea eforturilor structurilor de inteligenţă şi de misiuni speciale, întreţinute anume pentru asemenea scopuri din bugetul de stat!

În această situaţie mă simt în drept să întreb guvernanţii de la Chişinău: de ce autorităţile statului au găsit timp pentru a mă cerceta pe mine, exponent al societăţii civile implicat în activităţi anticorupţie şi antibirocraţie, pentru un banal citat plasat pe o reţea de socializare, atribuit unui personaj istoric, iar un şir de organizaţii paramilitare şi informativ-subversive care distrug ţara activează nestingherit în Moldova, fără careva consecinţe?

Conform logicii legislative, după ce este adoptat un act legal care prevede reglementări trebuie să fie adoptate şi acte care ar stabili sancţiuni pentru încălcarea acestor reglementari. La acest capitol art. 12. din Legea 54 a stabilit că „pentru desfăşurarea activităţii extremiste, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii poartă răspundere penală, administrativă ori civilă, în modul stabilit  de legislaţie.” Şi aici vine paradoxul cel mare! La 11 ani de la adoptarea Legii 54, Parlamentul nostru aşa şi n-a reuşit să stabilească în Codul Penal nicio sancţiune pentru aşa fapte  cum ar fi:

„Crearea, conducerea şi organizarea activităţii unei organizaţii extremiste sau participare la ea”;

„Difuzarea materialelor cu caracter extremist”;

 „Propagarea ideologiei naziste, fasciste, rasiste ori xenofobe, răspîndirea simbolurilor acesteia”.

Art. 4 din Legea 54 prevede că „autorităţile publice centrale şi locale participă  la contracararea activităţii extremiste în limitele competenţei lor”. Deci, în cele mai bune tradiţii ale legilor moldoveneşti, nu se specifică cine şi pentru ce răspunde, situaţie în care, ca de obicei, va răspunde nimeni şi niciodată! Sau lucrurile se vor schimba????

Autor: Veaceslav Balacci

 

 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author