Cinci cetăţeni ai Republicii Moldova, traficaţi în Rusia în scop de exploatare prin muncă

Cinci locuitori ai satelor Calfa şi Roşcana din raionul Anenii Noi au fost traficaţi în Rusia în scop de exploatare prin muncă. Aceştia au lucrat la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Moscova fără a fi remuneraţi. Cel vinovat pentru faptul că cei cinci au fost traficaţi este un alt locuitor al raionului Anenii Noi, ce a fost condamnat, recent, la 10 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Sentinţa a fost dictată după ce procurorii au demonstrat că, în intervalul martie – septembrie 2013, inculpatul a recrutat, cinci locuitori din raionul Anenii Noi, cărora le-a promis locuri de muncă bine

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
12 iunie 2018

Dosarul politicianului Iurie Roșca a fost transmis în judecată

Dosarul penal, în care politicianul Iurie Roșca este acuzat că ar fi pretins 1 milion de euro de la omul de afaceri Alexei Damaschin, pentru a influența soluționarea unui litigiu economic, a fost trimis în judecată. Mai multe bunuri ale politicianului, în valoare de peste 2,4 mln de lei, au fost sechestrate. Cazul, în baza căruia a fost pornită cauza penală, a avut loc în 2009, când fostul președinte PPCD deținea funcția de viceprim-ministru al Republicii Moldova. Urmărirea penală a început chiar în baza denunțului omului de afaceri, Alexei Damaschin, pe care Roșca s-a angajat să-l ajute în schimbul milionului

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 iunie 2018

PAS, PPDA și PLDM au organizat un flashmob în fața Primăriei

Partidul Acțiune și Solidaritate, în comun cu Platforma DA și PLDM, au organizat o conferință de presă în fața primăriei municipiului Chișinău la care au cerut suspendarea concursului pentru funcția de șef al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport. Aceștia au declarat că suspendarea este necesară din motivul încălcării de către organizator – primăria Chișinău – a pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201/2009 (anexa nr.1), care prevede expres că, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării probei scrise, pe pagina web a autorităţii publice se plasează informația despre data, ora, locul desfăşurării probei scrise. Încălcând

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
1 iunie 2018

Este televiziunea o afacere în Republica Moldova?

Jurnalistul și expert media Ion Terguţă într-un materiala analitic publicat pe prtalul http://mediaforum.md, se intereseaza ”Cine şi de ce finanţează 35 de posturi TV pe o piaţă aproape inexistentă?”

Portalul ”IDO” consideră că este o temă actuală și propune materialul publicat cititorilor noștrii.

Elementul definitoriu al pieţei tv din Republica Moldova este caracterul său atipic şi haotic. Acest lucru iese în evidenţă cel mai bine în cazul analizei concurenţei. Piaţa tv din R. Moldova se caracterizează prin concurenţă neloială, parazitară, ilicită şi cu puternice elemente de dumping. La noi nu există un cadru normativ sau capitole separate într-o lege anume, ce ar face referinţă la concurenţa în cadrul pieţei media sau tv ca segment separat. Există însă un şir de prevederi indirecte care ar reglementa un anume comportament în cadrul pieţei, cum ar fi volumul obligatoriu de producţie proprie în cazul retransmiterii unui post străin, sau volumele de producţie în limba română. Din păcate, nerespectarea legilor în domeniul audiovizual a devenit o normalitate în Republica Moldova. Mai multe prevederi ale Codului Audiovizualului menite să stabilească condiţii egale de activitate pentru toţi actorii sunt pur şi simplu ignorate, iar concurenţa neloială are caracter de masă.

 

 

 

 

Nici un post tv moldovenesc care a apărut pe piaţă până în 2009 şi după nu a reuşit să facă faţă concurenţei cu posturile tv bazate pe retransmisiuni, situaţie explicată în mod special de costurile prea mari pentru producţia de programe proprii. Retransmiterea posturilor tv străine, pe lângă faptul că implică costuri mici de producţie, comportă şi un risc extrem de mare pentru industria tv moldovenească şi anume – scurgerea de capital şi improbabilitatea reinvestirii lui în producţie. În consecinţă, piaţa TV moldovenească cu toate elementele sale constitutive, de la serviciile de marketing până la pregătirea de cadre profesioniste, suferă din lipsă de cerere.

Acest ultim detaliu caracterizează aspectul parazitar al concurenţei în cadrul pieţei tv moldoveneşti, care capătă forme tot mai bizare. Cu excepţia ProTV Chişinău, posturile TV create pe platforme străine au deviat în totalitate de la conceptele originale sau nu le-au respectat niciodată. Preluarea posturilor tv străine face parte din conceptul general al caracterului afacerilor în media din Republica Moldova, care urmăreşte o îmbogăţire rapidă cu o minimă investiţie, şi o strategie pe termen scurt, şi, ca regulă, de unică utilizare. Posturile străine, în special ruseşti, cu o audienţă bună. au devenit platforme de business pentru oamenii de afaceri locali. Aceştia urmăresc producerea unor scurte buletine de ştiri, de regulă în prime time, cu personal puţin numeros şi costuri de producţie foarte mici. Avantajele economice sunt colosale. Întrebarea e cum reuşesc aceste posturi tv locale să supravieţuiască pe piaţa media din Republica Moldova?

Pentru a reuşi să răspundem la această întrebare, să vedem cum arată bugetul lunar al unei televiziuni obişnuite de la noi, cu un număr de aproximativ 40 de angajaţi. Vom prezenta capitolele mari de cheltuieli.

1. salarii / taxe – 300.000 lei

2. transport semnal satelit, distribuţie – 168.000 lei

3. drepturi autor (achiziţii 4 filme/zi) – 504.000 lei

4. cheltuieli regie – 100.000 lei

5. transport, combustibil – 42.000 lei.

Fără a intra in detalii, vedem ca o televiziune mică, din capitală, are nevoie de un buget lunar de aproximativ 1.300.000 lei. Bugetul anual al unei televiziuni este ceva mai mic de 1 mln. de dolari. Pornind de la ceste cifre, ar trebui să ne întrebăm:

– Cum supravieţuiesc 29 de posturi TV prin eter şi 6 prin satelit atestate în acest moment de CCA, pe o piaţă estimată la cel mult 16 mln de euro (în vremurile bune) ?

– Cine sunt finanţatorii din umbră ai posturilor moldoveneşti de televiziune şi de ce dau banii?

– Este televiziunea o afacere în Republica Moldova sau doar un instrument de manipulare?

– Ce trebuie să se întâmple ca televiziunea să devină o industrie în care investiţiile şi interesul public să poată armoniza?

Invit proprietarii de media, producătorii, jurnaliştii, dar şi consumatorii de informaţii să discutăm împreună şi să răspundem la întrebările de mai sus.

sursa:

http://mediaforum.md/ro/management/cine-si-de-ce-finanteaza-35-de-posturi-tv-din-moldova-pe-o-piata-aproape-inexistenta

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author