Un singur candidat, desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Lidia Chireoglo este învingătoarea

Lidia Chireoglo este candidatul desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Decizia a fost luată în urma concursului, desfăşurat, astăzi, la care au participat cinci candidaţi. Asta după ce, unul din cei şase aspiranţi la funcţia de vice-director al CNA, Violina Şpac,  s-a retras din concurs, în această dimineaţă.    Astfel, la interviu au fost admiși Alexandr Patraşco, șeful Secției formare continuă din cadrul Academiei de Poliţie “Ştefan cel Mare a Ministerului de Interne”, Veaceslav Guțan, conferențiar universitar la Academia de Poliție ”Ștefan cel Mare”, Iurie Slivciuc – fost angajat al MAI, pensionar, Sava Maimescu – conferențiar universitar la Universitatea de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 aprilie 2018

De 3 ani Promo-LEX este urmărit penal de către KGB-ul „rmn”

La 17 aprilie 2015, KGB-ul din or. Tiraspol a dispus inițierea urmăririi penale în privința membrilor Asociației Promo-LEX, unde acestora le-a fost interzis accesul în regiune. Au urmat numeroase apeluri ale unor organizații și rețele internaționale, care au condamnat practica de intimidare și obstrucționare a activității Asociației Promo-LEX și au cerut actorilor relevanți intervenția pentru asigurarea condițiilor optime pentru activitatea Asociației Promo-LEX în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La 29 ianuarie 2016 cazul Asociației Promo-LEX a fost discutat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La 24 iunie 2016, participanții la Conferința Organizațiilor Neguvernamentale Internaționale din cadrul Consiliului Europei au adoptat o

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 aprilie 2018

Asociația Promo-LEX a cerut Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională

Promo-LEX cere Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională în legătură cu publicarea recentă a mesajelor care instigă la ură și violență împotriva unioniștilor. Pe data de 9 aprilie 2018, pe pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne” de pe Facebook, a fost publicată o postare care conține o imagine simbolică cu o persoană care atârnă pe un ștreang și pe care este plasată inscripția ”UNIREA”. Imaginea este însoțită de o descriere în limba rusă, potrivit căreia același lucru – spânzurătoarea – îi așteaptă pe ”fasciștii unioniști” după alegerile parlamentare. Postarea a generat peste 700 de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
12 aprilie 2018

Este televiziunea o afacere în Republica Moldova?

Jurnalistul și expert media Ion Terguţă într-un materiala analitic publicat pe prtalul http://mediaforum.md, se intereseaza ”Cine şi de ce finanţează 35 de posturi TV pe o piaţă aproape inexistentă?”

Portalul ”IDO” consideră că este o temă actuală și propune materialul publicat cititorilor noștrii.

Elementul definitoriu al pieţei tv din Republica Moldova este caracterul său atipic şi haotic. Acest lucru iese în evidenţă cel mai bine în cazul analizei concurenţei. Piaţa tv din R. Moldova se caracterizează prin concurenţă neloială, parazitară, ilicită şi cu puternice elemente de dumping. La noi nu există un cadru normativ sau capitole separate într-o lege anume, ce ar face referinţă la concurenţa în cadrul pieţei media sau tv ca segment separat. Există însă un şir de prevederi indirecte care ar reglementa un anume comportament în cadrul pieţei, cum ar fi volumul obligatoriu de producţie proprie în cazul retransmiterii unui post străin, sau volumele de producţie în limba română. Din păcate, nerespectarea legilor în domeniul audiovizual a devenit o normalitate în Republica Moldova. Mai multe prevederi ale Codului Audiovizualului menite să stabilească condiţii egale de activitate pentru toţi actorii sunt pur şi simplu ignorate, iar concurenţa neloială are caracter de masă.

 

 

 

 

Nici un post tv moldovenesc care a apărut pe piaţă până în 2009 şi după nu a reuşit să facă faţă concurenţei cu posturile tv bazate pe retransmisiuni, situaţie explicată în mod special de costurile prea mari pentru producţia de programe proprii. Retransmiterea posturilor tv străine, pe lângă faptul că implică costuri mici de producţie, comportă şi un risc extrem de mare pentru industria tv moldovenească şi anume – scurgerea de capital şi improbabilitatea reinvestirii lui în producţie. În consecinţă, piaţa TV moldovenească cu toate elementele sale constitutive, de la serviciile de marketing până la pregătirea de cadre profesioniste, suferă din lipsă de cerere.

Acest ultim detaliu caracterizează aspectul parazitar al concurenţei în cadrul pieţei tv moldoveneşti, care capătă forme tot mai bizare. Cu excepţia ProTV Chişinău, posturile TV create pe platforme străine au deviat în totalitate de la conceptele originale sau nu le-au respectat niciodată. Preluarea posturilor tv străine face parte din conceptul general al caracterului afacerilor în media din Republica Moldova, care urmăreşte o îmbogăţire rapidă cu o minimă investiţie, şi o strategie pe termen scurt, şi, ca regulă, de unică utilizare. Posturile străine, în special ruseşti, cu o audienţă bună. au devenit platforme de business pentru oamenii de afaceri locali. Aceştia urmăresc producerea unor scurte buletine de ştiri, de regulă în prime time, cu personal puţin numeros şi costuri de producţie foarte mici. Avantajele economice sunt colosale. Întrebarea e cum reuşesc aceste posturi tv locale să supravieţuiască pe piaţa media din Republica Moldova?

Pentru a reuşi să răspundem la această întrebare, să vedem cum arată bugetul lunar al unei televiziuni obişnuite de la noi, cu un număr de aproximativ 40 de angajaţi. Vom prezenta capitolele mari de cheltuieli.

1. salarii / taxe – 300.000 lei

2. transport semnal satelit, distribuţie – 168.000 lei

3. drepturi autor (achiziţii 4 filme/zi) – 504.000 lei

4. cheltuieli regie – 100.000 lei

5. transport, combustibil – 42.000 lei.

Fără a intra in detalii, vedem ca o televiziune mică, din capitală, are nevoie de un buget lunar de aproximativ 1.300.000 lei. Bugetul anual al unei televiziuni este ceva mai mic de 1 mln. de dolari. Pornind de la ceste cifre, ar trebui să ne întrebăm:

– Cum supravieţuiesc 29 de posturi TV prin eter şi 6 prin satelit atestate în acest moment de CCA, pe o piaţă estimată la cel mult 16 mln de euro (în vremurile bune) ?

– Cine sunt finanţatorii din umbră ai posturilor moldoveneşti de televiziune şi de ce dau banii?

– Este televiziunea o afacere în Republica Moldova sau doar un instrument de manipulare?

– Ce trebuie să se întâmple ca televiziunea să devină o industrie în care investiţiile şi interesul public să poată armoniza?

Invit proprietarii de media, producătorii, jurnaliştii, dar şi consumatorii de informaţii să discutăm împreună şi să răspundem la întrebările de mai sus.

sursa:

http://mediaforum.md/ro/management/cine-si-de-ce-finanteaza-35-de-posturi-tv-din-moldova-pe-o-piata-aproape-inexistenta

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author