7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Este televiziunea o afacere în Republica Moldova?

Jurnalistul și expert media Ion Terguţă într-un materiala analitic publicat pe prtalul http://mediaforum.md, se intereseaza ”Cine şi de ce finanţează 35 de posturi TV pe o piaţă aproape inexistentă?”

Portalul ”IDO” consideră că este o temă actuală și propune materialul publicat cititorilor noștrii.

Elementul definitoriu al pieţei tv din Republica Moldova este caracterul său atipic şi haotic. Acest lucru iese în evidenţă cel mai bine în cazul analizei concurenţei. Piaţa tv din R. Moldova se caracterizează prin concurenţă neloială, parazitară, ilicită şi cu puternice elemente de dumping. La noi nu există un cadru normativ sau capitole separate într-o lege anume, ce ar face referinţă la concurenţa în cadrul pieţei media sau tv ca segment separat. Există însă un şir de prevederi indirecte care ar reglementa un anume comportament în cadrul pieţei, cum ar fi volumul obligatoriu de producţie proprie în cazul retransmiterii unui post străin, sau volumele de producţie în limba română. Din păcate, nerespectarea legilor în domeniul audiovizual a devenit o normalitate în Republica Moldova. Mai multe prevederi ale Codului Audiovizualului menite să stabilească condiţii egale de activitate pentru toţi actorii sunt pur şi simplu ignorate, iar concurenţa neloială are caracter de masă.

 

 

 

 

Nici un post tv moldovenesc care a apărut pe piaţă până în 2009 şi după nu a reuşit să facă faţă concurenţei cu posturile tv bazate pe retransmisiuni, situaţie explicată în mod special de costurile prea mari pentru producţia de programe proprii. Retransmiterea posturilor tv străine, pe lângă faptul că implică costuri mici de producţie, comportă şi un risc extrem de mare pentru industria tv moldovenească şi anume – scurgerea de capital şi improbabilitatea reinvestirii lui în producţie. În consecinţă, piaţa TV moldovenească cu toate elementele sale constitutive, de la serviciile de marketing până la pregătirea de cadre profesioniste, suferă din lipsă de cerere.

Acest ultim detaliu caracterizează aspectul parazitar al concurenţei în cadrul pieţei tv moldoveneşti, care capătă forme tot mai bizare. Cu excepţia ProTV Chişinău, posturile TV create pe platforme străine au deviat în totalitate de la conceptele originale sau nu le-au respectat niciodată. Preluarea posturilor tv străine face parte din conceptul general al caracterului afacerilor în media din Republica Moldova, care urmăreşte o îmbogăţire rapidă cu o minimă investiţie, şi o strategie pe termen scurt, şi, ca regulă, de unică utilizare. Posturile străine, în special ruseşti, cu o audienţă bună. au devenit platforme de business pentru oamenii de afaceri locali. Aceştia urmăresc producerea unor scurte buletine de ştiri, de regulă în prime time, cu personal puţin numeros şi costuri de producţie foarte mici. Avantajele economice sunt colosale. Întrebarea e cum reuşesc aceste posturi tv locale să supravieţuiască pe piaţa media din Republica Moldova?

Pentru a reuşi să răspundem la această întrebare, să vedem cum arată bugetul lunar al unei televiziuni obişnuite de la noi, cu un număr de aproximativ 40 de angajaţi. Vom prezenta capitolele mari de cheltuieli.

1. salarii / taxe – 300.000 lei

2. transport semnal satelit, distribuţie – 168.000 lei

3. drepturi autor (achiziţii 4 filme/zi) – 504.000 lei

4. cheltuieli regie – 100.000 lei

5. transport, combustibil – 42.000 lei.

Fără a intra in detalii, vedem ca o televiziune mică, din capitală, are nevoie de un buget lunar de aproximativ 1.300.000 lei. Bugetul anual al unei televiziuni este ceva mai mic de 1 mln. de dolari. Pornind de la ceste cifre, ar trebui să ne întrebăm:

– Cum supravieţuiesc 29 de posturi TV prin eter şi 6 prin satelit atestate în acest moment de CCA, pe o piaţă estimată la cel mult 16 mln de euro (în vremurile bune) ?

– Cine sunt finanţatorii din umbră ai posturilor moldoveneşti de televiziune şi de ce dau banii?

– Este televiziunea o afacere în Republica Moldova sau doar un instrument de manipulare?

– Ce trebuie să se întâmple ca televiziunea să devină o industrie în care investiţiile şi interesul public să poată armoniza?

Invit proprietarii de media, producătorii, jurnaliştii, dar şi consumatorii de informaţii să discutăm împreună şi să răspundem la întrebările de mai sus.

sursa:

http://mediaforum.md/ro/management/cine-si-de-ce-finanteaza-35-de-posturi-tv-din-moldova-pe-o-piata-aproape-inexistenta

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author