7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Vladimir Socor: analiza postelectorală

Vladimir Socor, analistul politic al Fundaţiei Jamestown  într-un interviu acordat Ziare.com, a comentat că după turul doi al alegerilor din Chişinău se vor declanşa discuţii serioase între partidele aşa-zis pro-europene din Moldova şi explică de ce alegerile parlamentare anticipate ar fi o catastrofă.

Cât de surprinzătoare au fost rezultatele alegerilor locale din Bălţi şi Orhei, unde au câştigat milionarii Renato Usatîi şi respectiv Ilan Shor, ambii cu probleme legale?

La Bălţi nu a fost surprinzător, la Orhei este o surpriză neplăcută.

Victoria lui Renato Usatîi la Bălţi era de aşteptat din momentul în care autorităţile din R. Moldova i-au permis acestui interlop să candideze în alegeri. Partidul său fusese eliminat din alegeri în ajunul parlamentarelor din noiembrie 2014. Măsura a fost pe deplin justificată: partidul lui Usatîi este un proiect rusesc menit din capul locului să mărească influenţa Rusiei în viaţa politică a R. Moldova şi să înfiinţeze o redută politică a Rusiei în Bălţi.

Nu ştiu din ce motive autorităţile i-au permis lui Usatîi să candideze de data aceasta. La Bălţi o să avem un primar pro-rus declarat, fără ideologie, campania şi la parlamentare şi la locale nu a avut dimensiuni ideologice de niciun fel, el nu e nici de dreapta nici de stânga, campania sa a avut numai un mesaj subliminal, acela de introducere a influenţei Rusiei în R. Moldova.

Usatîi vorbeşte limba română prost, preferă să vorbească ruseşte, se adresează şi moldovenilor în rusă, echipa lui electorală este în cea mai mare parte rusească, compusă din persoane necunoscute şi cele mai multe declară în mod oficial că sunt şomeri. O echipă suspectă din capul locului.

Domnul Usatîi se adresează unei anumite categorii de moldoveni, care nu au viziuni nici politice nici geopolitice, dar le place să fie în orbita culturală şi implicit politică a Rusiei. Usatâi le oferă concerte cu vedete aduse din Rusia şi în general mesajul său este: Moldova este în orbita culturală şi politică a Rusiei.

Oraşul Bălţi are specificul său, populaţia este în proporţie de cel puţin două treimi de limbă rusă, spun de limbă rusă în ghilimele, deoarece în Bălţi cei care se auto-definesc şi se înregistrează ca etnici ucraineni sunt mai numeroşi decât cei care se înregistrează prin auto-definiţie ca etnici ruşi, dar ucrainenii din Bălţi sunt rusificaţi lingvistic, cultural, şi se comportă politic la fel ca şi ruşii din Bălţi şi din alte părţi ale R. Moldova.

Ne putem aştepta la Bălţi să avem o iniţiativă de autonomie locală. 

Până acum, oraşul fusese guvernat multă vreme de partidul comuniştilor, care a suferit o înfrângere usturătoare din partea lui Usatîi. Cu alte cuvinte, un partid pro-rus înfrânge categoric alt partid care la Bălţi cel puţin adoptase o atitudine pro-rusă şi era în contratimp cu Chişinăul.

De acum, acest contratimp se va accentua. Consiliul municipal comunist, în ultimele zile ale existenţei sale, propusese un referendum consultativ, nu cu rezultate obligatorii, pentru lărgirea împuternicirilor oraşului, printr-un fel de autonomie financiară şi posibil şi de altă natură. Poate deveni un precedent periculos. În politica Rusiei în zonă instrumentul referendumului local a devenit foarte important în decursul ultimului an.

Ne-am pomenit cu referendumuri întâi şi-ntâi în Găgăuzia, după care a urmat referendumul în Crimeea, apoi referendumurile din Doneţk şi Luhansk în răsăritul Ucrainei, există o iniţiativă în regiunea Odessa, vecină cu R. Moldova, de a înfiinţa o republică basarabeană acolo şi există şi iniţiativa comuniştilor în Parlamentul de la Chişinău de a înfiinţa un eventual raion cu statut special în raionul Taraclia. Acum se adaugă Bălţi. Prin urmare, ne confruntăm cu un pericol potenţial de fragmentare teritorială a R. Moldova pe malul drept al Nistrului, după ce am avut deja secesiunea malului stâng.

A propos, spuneam adineauri că în Bălti ucrainenii sunt mai numeroşi decât ruşii, dar formează un bloc politico-lingvistic cu ruşii. Ucrainenii din Bălţi ca şi din alte foste teritorii sovietice nu au avut învăţământ în limba ucraineană şi au fost rusificaţi lingvistic. Cu puţin timp înainte de parlamentarele din noiembrie 2014, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko vizitase R. Moldova şi făcuse apel la ucrainenii din R. Moldova să voteze pentru partidele pro-europene. Acest lucru nu s-a întâmplat, conform unor sondaje şi studii, etnicii ucraineni au votat în proporţie de aproape 80% pentru partide care fie nu sunt pro-europene, fie sunt anti-europene.

Este, în parte, rezultatul propagandei televizate ruseşti şi al nereuşitei R. Moldova de a-şi securiza spaţiul informaţional.

La Orhei e o cu totul altă situaţie. Orheiul are o majoritate covârşitoare moldovenească. Totuşi la Orhei a candidat omul de afaceri Ilan Shor, suspectat de opinia publică şi de organele de anchetă de a fi autorul furtului masiv din trei bănci. Ilan Shor era pus sub urmărire, din scopul de a căpăta imunitate şi-a depus brusc candidatura la Orhei, unde tot dânsul este proprietarul echipei de fotbal locale.

Ca şi Renato Usatîi, şi Shor vorbeşte limba română prost. Totuşi, locuitorii Orheiului pare-se că nu au fost prea mult deranjaţi nici că nu are prea mult de-a face cu R. Moldova, nici că e suspectat şi urmărit de instituţiile de anchetă. La Orhei nu avem a ne teme de niciun referendum sau de imixtiune directă din partea Rusiei, dar avem de-a face cu triumful corupţiei în R. Moldova, nu numai la Chişinău.

–  Cum vor afecta rezultatele alegerilor locale demersurile coaliţiei de guvernare de a nominaliza un nou premier si eventual de a face o nouă alianţă?

Mult va depinde de soarta alegerilor municipale din Chişinău unde va avea loc un al doilea tur de scrutin. Negocierile dintre PLDM, Partidul Democrat şi cel Liberal vor demara în mod serios abia după al doilea tur de scrutin.

Atunci se va demonstra ponderea politică a Partidului Liberal care prin Dorin Chirtoacă deţine postul de primar. Se pare că cel mai important partid din consiliul municipal va deveni Partidul Socialiştilor, care a învins partidul comuniştilor în alegerile locale. Un fenomen oarecum paralel cu cel din Bălţi, în care un partid pro-rusesc cu o ascensiune recentă, la Bălţi – Usatîi, la Chişinău – socialiştii lui Dodon, înlătură partidele considerate pro-ruse puternic reprezentate în ambele consilii municipale până acum.

Un trend periculos. Eu am susţinut întotdeauna că Partidul Comuniştilor nu reprezenta un pericol serios la adresa R. Moldova, mai ales după ce comuniştii lui Voronin fuseseră părăsiţi de partea cea mai radicală a electoratului lor, care s-a alăturat socialiştilor.

PCRM a fost întotdeauna un produs local al R. Moldova, nu a fost un proiect rusesc, avea relaţii foarte tensionate cu Moscova, între comuniştii lui Voronin pe o parte şi Moscova pe de alta exista de mai mulţi ani o profundă neîncredere reciprocă.

In contrast, socialiştii se comportă ca instrument direct al Moscovei, socialiştii sunt mult mai periculoşi decât comuniştii, la fel ca şi partidul lui Usatîi la Bălţi.

Mă întrebaţi despre negocierile care vor demara abia după al doilea tur de scrutin din Chişinău. Două observaţii.

Cea dintâi: este de importanţă existenţială să nu se meargă la alegeri parlamentare anticipate. Vor fi în mod categoric câştigate de forţe anti-europene pro-ruseşti şi va veni la putere stânga roşie pro-rusă anti-europeană, în eventualitatea unor parlamentare anticipate, aşa indică toate sondajele de opinie.

E necesară formarea unei coaliţii de guvernare din partidele numite – accentuez numite – pro-europene. Altfel e catastrofă.

A doua observaţie: reconstituirea unei coaliţii a aceloraşi trei partide nu e o soluţie pentru problemele R. Moldova. Am avut această coaliţie din 2009 până astăzi, timp de şase ani, şi vedem rezultatele care au fost obţinute. Este o formulă neviabila. Tot sistemul politic actual al R. Moldova şi anume guvernarea prin partidele parlamentare s-a dovedit falimentară.

Nu de azi, nu de ieri, ci din 2010, când portofoliile guvernamentale şi agenţiile de reglementare a statului şi mai ales Justiţia şi organele de drept au fost împărţite pe criterii de partide politice,principalul beneficiar fiind partidul condus neoficial de Vlad Plahotniuc. Acest partid rămâne sursa principala a cancerului, corupţiei şi disfuncţionalităţilor din Guvern, acest partid a şantajat în permanenţă singurul partid real pro-european din R. Moldova, PLDM.

Acest partid va fi, mă tem, în continuare prizonierul celorlalte două partide într-o coaliţie guvernamentală reconstituită. Este totuşi o soluţie preferabilă în comparaţie cu o catastrofă a alegerilor parlamentare anticipate.

http://eco.md/index.php/opinii/interviu/item/3517-republica-moldova-la-un-pas-de-catastrof%C4%83-triumful-corup%C5%A3iei-%C5%9Fi-reduta-politic%C4%83-a-rusiei

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author