Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Parlamentul European a votat raportul Critic privind implementarea Acordului de Asociere cu UE

Parlamentul European a votat acum câteva momente cu 396 voturi pro și 76 împotrivă, raportul privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul, elaborat de europarlamentarul Petras Austrevicius este unul critic față de evoluția proceselor democratice din Republica Moldova. În special sunt menționate modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor instituțiilor europene și anularea rezultatelor scrutinului municipal de la începutul lunii iunie. Potrivit raportului, Rep. Moldova este capturată de interese oligarhice cu o concentrare a puterii economice și politice în mâinile unui mic grup de oameni care își exercită influența asupra parlamentului, guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, sistemului

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
14 noiembrie 2018

OrheiLandromat – caritate politică

Republica Moldova se confruntă de mult timp cu problema finanțării netransparente a partidelor politice. În contextul alegerilor parlamentare ce urmează în februarie 2019, putem anticipa noi cazuri de finanțare ilicită a activităților electorale, dat fiind interesul anumitor forțe politice să acapareze sau să mențină puterea în stat. În ultima perioadă se observă un nou fenomen, și anume tendința politicienilor de a-și afilia Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un instrument pentru finanțările netransparente pentru proiectele lor politice, conform unei analize a Centrului de Politici și Reforme. Majoritatea fundațiilor fac donații surprinse pe larg de camerele televiziunilor afiliate patronilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
20 septembrie 2018

Premierul Gaburici și-a anunțat demisia, ce urmează

Premierul Chiril Gaburici şi-a anunțăt demisia.

Declarațiile au fost făcute cu puțin timp în urmă în cadrul unui briefing de presă.

În această situaţie miniștrii rămân să-și exercite funcția așa cum o făceau până acum, doar că nu pot face schimbări în ceea ce privește bugetul instituțiilor pe care le gestionează. De asemenea Guvernul nu poate adopta hotărâri. (art. 71. Atribuţiile Guvernului în exerciţiu (demisionar) din Legea cu privire la Guvern 64/31.05.90 //Veştile 8/191, 30.08.1990

Totodată cadrul legal stabileşte că în cazul imposibilităţii formării Guvernului [..] timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Dizolvarea este sancţiunea constituţională aplicabilă Parlamentului, deoarece organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile şi, astfel, nu mai poate exprima voinţa alegătorilor. Din aceste considerente, în legătură cu disfuncţia survenită, prin dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor anticipate, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi. Totodată, prerogativa Şefului statului de a dizolva Parlamentul constituie o garanţie constituţională, care permite soluţionarea şi deblocarea unei crize instituţionale.

În Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului), Curtea Constituţională a statuat că termenul de 3 luni, prevăzut de alin.(1) al articolului 85, este un termen-limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau conflict, şi anume: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor.

Preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului doar dacă sunt întrunite cumulativ două condiţii, şi anume: 1) în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi 2) după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Termenul de 45 de zile pentru încercările de învestitură se absoarbe în termenul-limită general de 3 luni pentru formarea Guvernului.

 

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author