7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Cum s-a LEGALIZAT SEPARATISMUL în R. MOLDOVA

Zilele acestea mult se discută despre „unionism” ca un „obiectiv naţional”, a unui strat al societăţii, dar daca să desjucăm această noţiune constatăm că UNIONÍSM în RM există ca un curent social şi concepție ideologică în mai multe varietăţi. Aici trebuie de menţionat că, unionismul în RM e foarte  specific şi se datorează complexului de probleme istorice şi politice care s-au înrădăcinat pe acest meleag.

Deci, putem releva următoarele genuri de unionism: avem unionism romanesc (cei care vor unire cu Romania), avem unionism a.n. transnistrean (care invoca unirea cu F. Rusă), avem unionism găgăuz (se doreşte crearea unei Găgăuziei unite pe teritoriul RM şi Ucrainei), avem unionism moldovenesc (concept creării Moldovei Mari din RM şi unele regiuni ale României).

Aici se începe cel mai interesant….

Mulţi din voi o să-mi reproşaţi: „că unionismul moldovenesc, găgăuz şi transnistrean nu reprezintă curentul unionist  ce o formă de separatism!”

 

Da, accept şi această abordare a problematicii, dar eu mă bazez pe fapte şi calificarea acestor fapte de legislaţia RM şi practica CEDO, care permite existenţa acestor curente „separatism/unionism” în forma paşnică ca pluralism de opinii.

La moment dacă  consultaţi experţii în drept constituţional, precum şi legea penală constatăm că promovarea paşnică „separatismului sau unionismului” nu poate fi sancţionată.

Dar ştiţi că  „de jure”  anume unionismul românesc a legalizat juridic potenţialul separatist.

Mă întrebaţi cum? Foarte simplu, citiţi următoarele decizii CEDO:

  1. (Stankov and United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nr. 29221/95 and 29225/95din 02.10.2001, §97).

Faptul că un grup de persoane pledează pentru autonomie sau chiar revendică secesiunea unei părţi a teritoriului ţării, astfel, cerând modificări constituţionale şi teritoriale semnificative, nu înseamnă în mod automat un pericol pentru integritatea teritorială a ţării şi securitatea naţională. Libertatea de exprimare şi dreptul de a exprima păreri constituie una dintre valorile fundamentale ale unei societăţi democratice”.

  1. (Refah Partisi v. Turciei, nr. 41340/98, 41342/98, 41343/98 and 41344/98 din 13.02.2003, § 98).

„Potrivit jurisprudenţei CEDO, un partid politic poate promova o schimbare a legii sau o schimbare a structurii legale şi constituţionale a statului atâta timp cât sunt respectate două condiţii: – în primul rând, mijloacele folosite trebuie să fie legale şi democratice; – în al doilea rând, schimbările propuse trebuie să fie compatibile cu principiile fundamentale democratice”.

  1. (Cauza Partidului Comunist (Nepecerişti) şi Ungureanu contra României, cererea nr. 46626/99).

„Potrivit Curţii, una dintre principalele caracteristici ale democraţiei rezidă în posibilitatea pe care o oferă de a dezbate prin dialog şi fără recurgere la violenţă problemele ridicate de diferite curente politice de opinie şi aceasta chiar dacă deranjează sau îngrijorează. Într-adevăr, democraţia se bazează pe libertatea de exprimare. În această privinţă, o formaţiune politică ce respectă principiile fundamentale ale democraţiei nu poate îngrijora pentru simplul fapt că a criticat ordinea constituţională şi juridică a ţării şi că doreşte să o dezbată public pe scena politică

Cum credeţi unde putem găsi aceste precedente CEDO în practica judiciară din RM care ar motiva o activitate politică cu un substrat foarte sensibil care ar permite revendicarea teritorială?

Vă spun eu în Decizia din  02 iulie 2012, a Colegiul de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău  prin care s-a legalizat Statutul unui partid cu obiective unioniste.

Ca rezultat avem precedent prin care un partid cu doctrina unionist-română din RM, utilizând practica CEDO în domeniul separatismului paşnic din Europa, a creat baza juridică pentru practica moldovenească necesară pentru legalizarea oricăror curente separatiste/unioniste menţionată mai sus.

Sursa: http://vox.publika.md/politica/unionismul-romanesc-a-legalizat-separatismul-in-r-moldova-520657.html#sthash.INcj5Sqr.dpuf

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author