7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

Protejarea societății de la dezinformare şi de informare manipulatoare

 Confruntările geopolitice din regiunea Mării Negre ne permit să observăm cum spațiul mediatic din Republica Moldova a devenit câmp de luptă informațională. Zilnic asistăm la campanii mediatice care au scopul de a dezinforma și manipula opinia publică. Redacția IDO vă propune să analizăm este oare gata Moldova să facă față acestor provocări în domeniul securității informaționale?  

Hotărârea Parlamentului nr.153 din 15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova la pct. 4.7. ”Asigurarea securităţii informaţionale” prevede: Securitatea informaţională a statului ţine şi de provocările cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova. În acest sens, va fi ajustat un cadru normativ relevant, vor fi instituite mecanisme eficiente de monitorizare, de control şi de implementare în vederea diminuării discrepanţelor şi a provocărilor existente, protejării societăţii de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatoare din exterior. În acest proces va fi consultată societatea civilă.

Deci, reieșind din prevederile strategice fixate de Parlament, din 2011 pînă la momentul actual era necesar de implementat la nivel legislativ:

– un cadru normativ relevant;

– mecanisme eficiente de monitorizare şi control, pentru a proteja societatea de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatoare din exterior.

În realitate, după 3 ani de la aprobarea Strategiei abia acum Parlamentul RM a inițiat un șir de discuții și elaborarea de acte normative care au scop protejarea spațiului informațional.

Cadru normativ relevant pentru protejarea societății de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatoare din exterior.

Deputații PDM și PLDM prin proiectul nr. 107 din 31.03.2015 propun mai multe amendamente la Codul Audiovizualului. Acestea prevăd completarea articolului 6 al Codului Audiovizualului, („Garantarea moralităţii şi asigurarea protecţiei minorilor”) cu un nou alineat (4). Acesta prevede: „Sunt interzise comunicarea/difuzarea emisiunilor de știri, analitice și dezbateri prezentate sau moderate de politicieni, persoane cu funcții de demnitate publică sau persoane angajate în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, precum și persoanele desemnate să candideze la alegerile prezidențiale, parlamentare, locale”.

Totodată, după articolul 7 (Echilibrul şi pluralismul politico-social) se propune introducerea articolului 7′ „Asigurarea securității informaționale și protecția informației”, care prevede că „Consiliul Coordonator al Audiovizualului este obligat să asigure respectarea și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, inclusiv la informare corectă și obiectivă”, dar și „Se interzice transmisiunea, retransmisia, comunicarea audiovizuală a programelor care pun în pericol sau atentează asupra suveranității, integrității teritoriale, independenței statului, securității naționale, inclusiv programe care cad sub incidența Legii privind contracararea activității extremiste”.

În esență, proiectul de lege nr. 107 cu privire la interzicerea propagandei prin buletinele de știri, emisiunile și talk-show-urile cu caracter politic prevede că RM  aplică prevederile Convenției europene pentru televiziunea transfrontalieră, iar orice televiziune din Moldova va trebui să respecte aceste prevederi.  

Totodată, proiectul în viziunea experților în  mass-media conține și unele prevederi inadecvate prin care se încearcă limitarea libertății de exprimare. În special ei au constatat că proiectul de lege încalcă unele norme democratice prin care se încearcă reglementarea comportamentul moderatorilor sau la aplicarea sancțiunilor CCA-ului, sau la interzicerea publicității privind televiziunea publică.

În acest sens, legiuitorii au recunoscut că documentul elaborat necesită amendare ca proiectul să se refere strict la securitatea informațională, excluzând celelalte proiecte care se referă la activitatea jurnalistului și difuzarea liberă a informației.

În același timp, constatăm că Legislativul RM este presat de timp să facă aceste modificări în domeniul audiovizualului, întrucât până pe 14 iunie vor avea loc alegeri locale generale, iar statul trebuie să asigure securitatea informațională.

Altfel fără  implementarea prevederilor noi în domeniul audiovizualului poate să se repete situația din UTA Găgăuzia, care a demonstrat implicarea posturilor TV din exterior în campania electorală la funcția de Bașcan prin diferite imixiuni de dezinformare  sau de informare manipulatoare care au denaturat voința alegătorului.

SURSA

https://balacci.wordpress.com/tag/securitate-informationala/

http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2614/language/ro-RO/Default.aspx

http://www.publika.md/sustinuta–dar-si-criticata–deputatii-si-analistii–despre-interzicerea-propagandei-straine-video_2272511.html

http://www.publika.md/pdm-vrea-scoaterea-articolelor-contestate-din-legea-audiovizualului–dar-pldm-se-opune_2272801.html

http://unimedia.info/stiri/ong-urile-de-media-dezaproba-modificarile-la-codul-audiovizualului-si-cer-sa-fie-amanata-examinarea-proiectului-91507.html

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author