7 foști angajați ai penitenciarului din Lipcani au evadat din sala de judecată înainte de condamnare

Cei 7 foști angajați ai Penitenciarului din Lipcani, condamnați de Curtea de Apel pentru torturarea unui deținut Condamnați la închisoare, au fugit înainte de a fi încătușați. Înainte de pronunțarea sentinței, indivizii, între care și fostul șef al închisorii, au dispărut din sala de judecată și sunt de negăsit. Potrivit procurorilor, acum poliția este pe urmele lor, iar dacă vor fi reținuți, ei vor ajunge după gratii. Unul din avocații condamnaților susține că aceștia sunt nevinovați și că va ataca sentința Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au demonstrat că, în iunie 2013, cei 7 angajați ai

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 noiembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

ex-Vicedirectorul CNA despre furtul miliardului

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN. Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă. Potrivit ex-vicedirectorului,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 noiembrie 2017

CEDO a decis: camerele video ascunse pot fi folosite în jurnalismul de investigație

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că jurnaliștii au dreptul să utilizeze camere video ascunse pentru a reflecta subiecte de interes public, informează http://mediadefence.org.

Curtea s-a expus pe marginea cazului a patru jurnaliști elvețieni, care fuseseră condamnați pentru nerespectarea vieții private, după ce aceștia au folosit o cameră video ascunsă în procesul pregătirii unor materiale cu privire la escrocheriile din domeniul asigurărilor. Dându-se drept potenţiali clienți, ei au filmat în secret un agent de asigurări, iar ulterior au difuzat materialul filmat, fapt pentru care au fost dați în judecată și amendați.

 
Jurnaliștii au făcut apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând argumentul că decizia judecătorească a încălcat dreptul lor la libera exprimare. Organizaţia „Media Legal Defence Initiative”, specializată în acordarea asistenței juridice jurnaliștilor, bloggerilor și instituțiilor media independente, i-a reprezentat în această instanţă, considerând că utilizarea dispozitivelor de înregistrare ascunse constituie un instrument esențial în jurnalismul de investigație.
 
Judecătorii CEDO au acceptat aceste argumente şi au menţionat că inițierea unor astfel de procese penale în adresa jurnaliștilor duc la demotivarea lor.
 
Directorul “Media Legal Defence Initiativeˮ, Peter Noorlander, a salutat hotărârea CEDO, calificând-o drept un pas important pentru încurajarea jurnalismului de investigație. “Hotărârea CEDO arată clar că decizia de a folosi sau nu dispozitive de înregistrare ascunse trebuie să ţină de politica editorială,  de gradul de interes public pe care l-ar putea stârni materialul respectiv. Mai mult decât atât, Curtea a accentuat că apelul la justiția penală pentru a ataca jurnaliștii poate fi permis doar în cazuri excepționale. Este salutabilă reiterarea acestui adevăr în condițiile, când statele europene regresează, apelând tot mai des la sancțiuni de ordin penal în privința jurnaliștilorˮ, a declarat Peter Noorlander.
 
Avocatul în cadrul procesului de la CEDO, Mark Stephens, a calificat decizia CEDO drept o mare victorie pentru jurnalismul de investigație. ”Filmările cu camera ascunsă pot duce la o mai mare responsabilizare a factorilor de decizie. Cu toții ne amintim de cazurile, când au fost comise abuzuri față de bătrânii din aziluri, când au fost profanate corpurile neînsuflețite în incinta agențiilor funerare, când au avut loc abuzuri față de persoanele cu boli mintale, toate acestea fiind făcute publice în urma folosirii legitime a camerelor ascunse. Ele nu ar fi putut fi prezentate publicului în alt mod”, a comentat el.
 
Potrivit lui Mark Stephens, ”decizia CEDO va pune capăt valului de acte legislative privind protecția datelor care au început să fie aplicate la nivelul UE pentru a inhiba jurnalismul de investigație responsabilˮ.

Portalul ”I.D.O.” aduce la cunoștință cititorilor că Hotărârea CEDO va provoca un val de transformări legislative în spațiul european, deoarece  utilizarea tehnicii speciale destinate pentru obținerea ascunsă a informației are o reglementare strictă cu subiecții stabiliți care au dreptul de a procura și utiliza tehnica specială.

Ca exemplu legislația RM în art. 18 din  Legea Nr. 59 din  29.03.2012,  privind activitatea specială de investigaţii, stabilește utilizarea  mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informației se permite organelor de drept în cadrul urmării penale și  doar cu   autorizarea judecătorul de instrucție, la demersul procurorului, pentru:

a) cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat;

b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea;

g) documentarea cu ajutorul metodelor şi  mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistem de poziţionare globală  (GPS) ori prin alte mijloace tehnice.

Totodată, Codul Contravenţional al Republicii Moldova în art. 261 stabilește că  deţinerea sau utilizarea ilegală a mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 150 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

sursa:

http://media-azi.md/ro/stiri/cedo-decis-camerele-video-ascunse-pot-fi-folosite-în-jurnalismul-de-investigație

http://mediadefence.org/news/hidden-cameras-legitimate-watchdog-journalism

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-152424

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author