Consilierul lui Dodon a fost dat afară de la ședința Parlamentului

Președintele Parlamentului Andrian Candu l-a alungat astăzi, de la ședința Legislativului, pe Maxim Lebedinschi, consilierul prezidențial al președintelui Igor Dodon, pe motiv că acesta ar fi făcut „atac la persoană” și ar fi încălcat astfel Regulamentul Parlamentului. „Ne vom descurca și fără dumneavoastră”, i-a spus Candu lui Lebedinschi, afirmând că acesta este în Parlament pentru a reprezenta interesele Președinției, și nu pentru „a ataca pe cineva”. Lebedinschi luase cuvântul în cadrul discuțiilor care vizau o inițiativă a Partidului Liberal de a crea o comisie de anchetă în cazul expulzării ilegale a celor șapte profesori și manageri turci de la rețeaua

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
27 septembrie 2018

OrheiLandromat – caritate politică

Republica Moldova se confruntă de mult timp cu problema finanțării netransparente a partidelor politice. În contextul alegerilor parlamentare ce urmează în februarie 2019, putem anticipa noi cazuri de finanțare ilicită a activităților electorale, dat fiind interesul anumitor forțe politice să acapareze sau să mențină puterea în stat. În ultima perioadă se observă un nou fenomen, și anume tendința politicienilor de a-și afilia Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un instrument pentru finanțările netransparente pentru proiectele lor politice, conform unei analize a Centrului de Politici și Reforme. Majoritatea fundațiilor fac donații surprinse pe larg de camerele televiziunilor afiliate patronilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
20 septembrie 2018

Un mercenar din Moldova în vârstă de 20 de ani a fost ucis în Siria

În ciuda faptului că serviciile speciale din Federația Rusă au luat măsuri pentru a preveni publicarea numelor mercenarilor care au luptat în Siria din cadrul companiei privată militară „Wagner” și a curățat paginile lor de pe rețelele de socializare, Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) informează că deține informații despre 80 de mercenari, care au murit în noapte de 7-8 februarie după ce coaliția condusă de SUA s-a ciocnit cu forțele pro-guvernamentale din provincia siriană Deir ez-Zor. Serviciul ucrainean de Securitate a publicat deja numele a 41 de mercenari, printre care se numără și un moldovean care a decedat în Siria.

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
4 septembrie 2018

Ucraina după Euromaidan

La Kiev au fost comemorate victimele evenimentelor de la Euromaidan, care şi-au dat viaţa pentru destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici şi reorientarea ţării spre valorile europene. La un an după etapele finale ale Euromaidanului tot mai mulţi cetăţeni ucraineni îşi pun întrebarea care schimbări pozitive au avut loc în ţara lor în acest an.

Unii au ieşit în stradă în ziua acţiunilor comemorative din 22 februarie 2015 cu pancarte negre cu un mare semn de întrebare reprezentat pe ele. Ei au încercat să întrebe autorităţile ce-au făcut ele în acest an şi pentru ce şi-au dat viaţa sute de tineri ucraineni din diferite regiuni ale ţării. Oamenii cu pancarte au rămas doar cu întrebarea, neobţinând nici un răspuns. Pentru a aduce puţină lumină asupra acestui subiect ar trebui să ne amintim ce anume au promis liderii post-Euromaidan: pedepsirea persoanelor care au tras asupra manifestanţilor la Kiev, aplicarea reformelor politice şi economice din prima zi de activitate a noului Guvern, eliminarea corupţiei din absolut toate organele puterii de stat şi lustraţia (subiectul integrării europene depinzând de aceste reforme).

Pedepsirea ucigaşilor

Pentru început merită menţionat faptul că judecătoriile ucrainene timp de un an după Euromaidan nu au pedepsit pe nimeni. Nu prea se ştie cine a tras în manifestanţii paşnici în februarie 2014. Procesul penal intentat împotriva a trei colaboratori ai structurilor de forţă „Berkut” este tergiversat, judecătorii, din motive reale şi inventate, refuză să examineze acest dosar. Rudele victimelor de la Euromaidan sunt nemulţumite de această situaţie, solicitând pedepsirea vinovaţilor.

Procesul penal este tergiversat uneori şi în mod artificial, iar adoptarea unei hotărâri de către judecătorie nu este în interesul persoanelor care au rămas prin structurile Ministerului de Interne şi Procuraturii Generale din perioada lui Ianukovici. Condamnarea celor trei lunetişti din forţele speciale „Berkut” înseamnă că cineva a dat ordine să tragă în manifestanţi, acest ghem de aţă va duce anchetatorii în cabinetul vreunui mare demnitar de stat – cine ştie?

Vorbele despre reforme

La capitolul reformelor, promisiunile din februarie 2014 sunt repetate şi în februarie 2015. Ce-i drept, vorbele despre reforme au devenit destul de plictisitoare, chiar şi reprezentanţii FMI au atenţionat Kievul că banii vor fi transferaţi pe conturile Ucrainei cu condiţie realizării de reforme. Astfel, dacă în februarie 2014 autorităţile au promis descentralizarea puterii de stat, atunci la un an după Euromaidan în aceasta sferă n-a fost făcut nimic.

La capitolul economic situaţia a rămas îngrozitoare. În timp ce Banca Naţională continuă să reducă rezervele naţionale în aur, datoriile faţă de FMI cresc văzând cu ochii. În locul modernizării economice şi adoptării unui buget realist, Guvernul se ocupă de introducerea de noi taxe fără reducerea cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea oamenilor politici. Astfel, statul va acorda circa 47 milioane grivne (2 milioane USD) pentru cazarea deputaţilor poporului! Deci, se economiseşte pe asistenţă socială şi salarii, dar nu pe deputaţi şi călătorii ale guvernanţilor.

Noua şi vechea corupţie

Problema corupţiei în primul an după Euromaidan nu numai că nu a fost soluţionată, dar a devenit şi mai acută. Şi aceasta din motivul suprapunerii vechilor structuri oligarhice pe noile instituţii post-Maidan. O veche lege politică spune că cu cât mai multe structuri există, cu atât mai multe scheme de corupţie pot să apară. Cu toate că autorităţile au promis că în Ucraina vor fi lichidate administraţiile regionale şi raionale, iar consiliile locale (alese de cetăţeni) vor obţine împuterniciri reale, rudimentele instituţionale de tip sovietic continuă să funcţioneze. Mai mult chiar, în posturi de conducere în regiuni sunt numite persoane din perioada preşedinţilor Kucima, Iuşcenko şi Ianukovici.

Deci, tot promiţând că iată-iată tinerii vin la putere, liderii de la Kiev oricum numesc în regiuni foşti colaboratori ai regimurilor de odinioară, cei care au legături informale cu businessul din capitală. Juridic vorbind, această situaţie este calificată oficial de Kiev „numirea în funcţie a persoanelor cu experienţă administrativă”, experiență care, dacă vorbim faptic, înseamnă încadrarea în vechile scheme de corupţie. Corupţia organizată îşi are şi ea legile sale neformale.

Lustraţia – sperietoare falsă

O mare promisiune deşartă a liderilor de la Euromaidan este lustraţia, adică purificarea elitei politice, venirea la conducere a unor tehnocraţi. Prima abordare după Euromaidan a fost adoptarea unei legi potrivit căreia nimeni din anturajul lui Ianukovici să nu aibă dreptul să ocupe funcţii administrative. Venirea la cârma statului a preşedintelui Poroşenko a însemnat „neglijarea” acestei abordări iniţiale (Poroşenko a fost ministru al Economiei în perioada lui Ianukovici, deci trebuia lustruit şi preşedintele).

De la neglijare s-a ajuns la uitare, lustraţia rămânând o formă fără fond, ca şi Comitetul Naţional pentru Lustraţie de la Kiev. În contextul războiului ruso-ucrainean nedeclarat, o serie de ofiţeri rămaşi fără serviciu în urma lustraţiei au fost reînnoiţi în post, fiindcă „ţara are nevoie de ofiţeri experimentaţi”, însă mulţi aşa zişi experimentaţi au colaborat activ în perioada lui Ianukovici cu serviciile secrete ruse, iar acum conduc forţele armate ale Ucrainei. Absurditatea situaţiei este evidentă.

Umbrela războiului

Eşecul reformist al elitelor post-Euromaidan este, chipurile determinat, de război. Vinovat e războiul – spune premierul, preşedintele, miniştrii. Această umbrelă a războiului ascunde multe păcate ale liderilor de la Kiev, însă războiul discursiv va deveni într-o bună zi o îndreptăţire neactuală. Liderii de la Kiev, în contextul nerealizării nici-uneia dintre promisiunile din februarie 2014, mai dispun de un mic capital social, o încredere minimală, care în situaţia tergiversării în continuare a reformelor se va transforma în proteste şi – cine ştie – într-un alt Maidan. E un lucru firesc: Euromaidanul va trebui să le amintească politicienilor ale cui interese ei le reprezintă.

Transilvania Regional Business

http://trb.ro/ucraina-dupa-euromaidan-anul-promisiunilor-desarte/

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author