Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

„Inovaţiile istorice” ale alegerilor başkanului Găgăuziei-2015

„Coada nemaivăzută” de candidaţi, fărâmiţarea câmpului politic şi noul format al agitaţiei politice – toate acestea sunt nişte inovaţii ale alegerilor başkanului Găgăuziei, care le face unice în felul lor deja astăzi, cu o lună înainte de desfăşurarea primului tur al scrutinului.

Toate alegerile se desfăşoară conform unui scenariu asemănător – atât din punctul de vedere al procedurilor legislative, cât şi în sensul logicii confruntării politice. Totodată, fiecare campanie electorală îşi are imaginea sa – o serie de circumstanţe care o fac irepetabilă. Propunem atenţiei d-voastră o trecere în revistă a principalelor particularităţi ale alegerilor başkanului autonomiei găgăuze, în funcţie de care ele se vor memoriza în istoria ţinutului.

O duzină de pretendenţi

Distincţia cea mai evidentă a actualei curse pentru alegerile başkanului o constituie numărul fără de precedent de mare al candidaţilor. Pe 18 februarie, cu o zi înainte de expirarea termenului de prezentare a documentelor pentru înregistrarea candidaţilor, CEC a eliberat adeverinţa celui de al doisprezecelea şi, posibil, ultimul participant la alegeri. Până la aceasta, cea mai numeroasă cursă electorală se considerau alegerile din anul 2002, când la funcţia de başkan au pretins 6 candidaţi. La ora actuală, concursul pentru ocuparea unui singur loc a sporit de două ori, ceea ce pentru o regiune cu 160 de mii populaţie îşi are atât plusurile cât şi minusurile sale.

Partea negativă a acestui tablou constă în faptul că ea atestă o fărâmiţare a societăţii găgăuze şi inexistenţa unui lider de prestigiu, capabil să consolideze în jurul figurii sale grupurile locale de influenţă şi clanurile. Partea pozitivă a acestei situaţii constă în faptul că avem de a face cu un mare potenţial de elite găgăuze noi. Pentru o autonomie atât de mică, un mare număr de lideri potenţiali are importanţă atât din punctul de vedere al potenţialului de cadre, cât şi din punctul de vedere al influenţei pozitive a concurenţei asupra luptei politice.

De la dezbinări spre un nou format

O particularitate a politicii găgăuze contemporane, pe care a identificat-o această campanie electorală, o constituie procesele scizioniste, practic, în toate taberele politice. Mai întâi, a devenit cunoscut despre o serie de divergenţe în echipa Mişcării ,,Găgăuzia unită”, al cărei promovat, Valeri Ianioglo, nu a putut să-şi asigure o susţinere unanimă din partea camarazilor săi. Un alt reprezentant al ,,Găgăuziei unite”, Serghei Buzadji, a decis să-şi desfăşoare propria campanie. Ambii aceşti candidaţi se considerau încă un an în urmă membri ai echipei başkanului în exerciţiu, Mihail Formuzal.

Un alt favorit al alegerilor, Irina Vlah, a declarat chiar de la începutul campaniei despre ieşirea sa din componenţa PCRM şi despre decizia de a participa în cursă cu statutul de candidat independent. Despre sprijinul candidaturii acesteia a declarat Partidul Socialiştilor, dar hotărârea aceasta a provocat un boicot în rândul organizaţiei găgăuze a PSRM. Ca urmare, conducerea partidului a rămas cu opinia sa şi a dizolvat organizaţia teritorială locală, activiştii căreia s-au încadrat în campania candidatului Dmitri Croitor.

În sfârşit, cea de a treia forţă, care pretinde la un rezultat important în cadrul alegerilor, – Partidul Democrat, – s-a manifestat prin participarea concomitentă a câtorva dintre foştii şi actualii reprezentanţi ai săi. Astfel, de rând cu Nicolai Dudoglo, care se consideră unul dintre principalii candidaţi ai democraţilor, de adeverinţe de candidaţi pentru alegerile başkanului au beneficiat, de asemenea, activiştii PDM din Vulcăneşti şi din Ciadâr-Lunga, Serghei Cernev şi, respectiv, Oleg Kaikî. Totodată, dacă mulţi îi consideră pe aceşti candidaţi nişte figuri ,,tehnice”, rolul cărora constă în ,,transmiterea” voturilor acestora în folosul mizei principale în ajunul zilei alegerilor, apoi pe candidatul Aleksandr Stoianoglo, care cu o lună în urmă a părăsit rândurile PDM, îl percep ca pe un concurent al grupului democratic. Este de menţionat că în calitate de candidat „de rezervă” sau „mascat” al PDM unii îl consideră şi pe Dmitri Croitor, care întreţine relaţii apropiate cu acest partid încă de la sfârşitul anilor ”90 ai secolului trecut.

În ansamblu, noi observăm procese de reformatare a terenului politic al autonomiei, primele configuraţii noi ale căruia noi le vom observa deja după primul tur de scrutin, când multe echipe îşi vor sonoriza deciziile lor cu privire la susţinerea unuia dintre cei doi pretendenţi.

Internetul îşi face misiunea

Este foarte interesant să observăm şi o asemenea trăsătură a acestor alegeri, cum ar fi utilizarea activă în calitate de surse de propagandă a reţelelor sociale şi, în ansamblu, a presei de internet. La ora actuală, majoritatea favoriţilor ori că şi-au elaborat account-urile şi paginile lor de facebook, ori şi le-au intensificat pe cele pe care le posedau. Mulţi dintre candidaţi răspund în format video la întrebările beneficiarilor, îşi perfectează site-urile personale, desfăşoară muncă de agitaţie, orientată spre auditoriul de tineret din internet. În afară de aceasta, spiritul activ se face observat şi potrivit unor astfel de instrumente tradiţionale, cum ar fi „portalurile informaţional analitice”, care în perioada campaniei îşi manifestă relaţiile lor cu un politician sau altul.

Utilizarea intensă a internetului exercită o mare influenţă asupra campaniei de agitaţie. Este important să menţionăm în acest caz că, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică în domeniul dezvoltării internetului, Găgăuzia se situează pe poziţia de lider printre raioanele din Moldova. În funcţie de numărul beneficiarilor la o sută de case, indicatorii autonomiei constituie circa 40% şi cedează la acest criteriu doar Chişinăului şi capitalei de nord, municipiul Bălţi. Penetrarea amplă a internetului a condus la diversificarea surselor de informaţie pentru populaţie şi, respectiv, la un un nivel mult mai înalt de informare a locuitorilor. Lucrul acesta influenţează în mod indirect creşterea culturii politice a electoratului găgăuz, ceea ce, la rândul său, ridică cu mult ştacheta propagandei concurenţilor politici. Dacă încă acum zece ani „comenzile” de prost gust contra unui oponent puteau provoca o anumită agitaţie şi să devină obiect de discuţie în barurile de la sate, astăzi există mai multe şanse ca un astfel de material să fie perceput ca un lucru de mântuială, care doar îl poate compromite pe client.

La nivel naţional, internetul în calitate de teren pentru agitaţia electorală, a fost aplicat pentru prima dată pe larg în timpul campaniei electorale din primăvară anului 2009. Lucrul acesta se manifestă pentru prima dată în Găgăuzia şi se poate preconiza că pe viitor experienţa găgăuză va deveni „o cărare bătută” pentru alte regiuni ale Republicii Moldova în cadrul alegerilor locale.

Veaceslav Craciun, IPN

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author