Un singur candidat, desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Lidia Chireoglo este învingătoarea

Lidia Chireoglo este candidatul desemnat la funcţia de director-adjunct al CNA. Decizia a fost luată în urma concursului, desfăşurat, astăzi, la care au participat cinci candidaţi. Asta după ce, unul din cei şase aspiranţi la funcţia de vice-director al CNA, Violina Şpac,  s-a retras din concurs, în această dimineaţă.    Astfel, la interviu au fost admiși Alexandr Patraşco, șeful Secției formare continuă din cadrul Academiei de Poliţie “Ştefan cel Mare a Ministerului de Interne”, Veaceslav Guțan, conferențiar universitar la Academia de Poliție ”Ștefan cel Mare”, Iurie Slivciuc – fost angajat al MAI, pensionar, Sava Maimescu – conferențiar universitar la Universitatea de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 aprilie 2018

De 3 ani Promo-LEX este urmărit penal de către KGB-ul „rmn”

La 17 aprilie 2015, KGB-ul din or. Tiraspol a dispus inițierea urmăririi penale în privința membrilor Asociației Promo-LEX, unde acestora le-a fost interzis accesul în regiune. Au urmat numeroase apeluri ale unor organizații și rețele internaționale, care au condamnat practica de intimidare și obstrucționare a activității Asociației Promo-LEX și au cerut actorilor relevanți intervenția pentru asigurarea condițiilor optime pentru activitatea Asociației Promo-LEX în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La 29 ianuarie 2016 cazul Asociației Promo-LEX a fost discutat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La 24 iunie 2016, participanții la Conferința Organizațiilor Neguvernamentale Internaționale din cadrul Consiliului Europei au adoptat o

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 aprilie 2018

Asociația Promo-LEX a cerut Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională

Promo-LEX cere Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională în legătură cu publicarea recentă a mesajelor care instigă la ură și violență împotriva unioniștilor. Pe data de 9 aprilie 2018, pe pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne” de pe Facebook, a fost publicată o postare care conține o imagine simbolică cu o persoană care atârnă pe un ștreang și pe care este plasată inscripția ”UNIREA”. Imaginea este însoțită de o descriere în limba rusă, potrivit căreia același lucru – spânzurătoarea – îi așteaptă pe ”fasciștii unioniști” după alegerile parlamentare. Postarea a generat peste 700 de

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
12 aprilie 2018

Domnul Iohannis a renunțat la discursul unionist ?

Președintele României, Klaus Iohannis, va întreprinde în perioada 24-25 februarie o vizită oficială în Republica Moldova. Șeful statului român va fi întâmpinat de către omologul său, Nicolae Timofti, dar se va întâlni și cu ceilalți reprezentanți ai conducerii de vârf al Republicii Moldova, prim-ministrul Chiril Gaburici, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, precum și cu liderii PLDM, PDM și PL. 

 

Vizita la Chișinău a președintelui României are loc tocmai în perioada în care apele politice din regiune se reașează.Ucraina tocmai a pierdut războiul cu Rusia. Autoritățile de la Kiev au pierdut, pentru multă vreme de acum înainte, controlul politic, administrativ şi economic asupra regiunii Donbas, (de Crimeea nici nu mai vorbim).  Experții în domeniul politicilor de securitate afirmă că în aceste condiții, Federația Rusă impune regândirea tuturor tratatelor existente în zonă. „Problema esenţială aflată în discuţie nu mai este Ucraina în sine, ci ordinea politică în Europa, aranjamentele de securitate în zona care a aparţinut până în 1991 Uniunii Sovietice şi continuarea paradigmei integrităţii teritoriale a statelor suverane”, notează sumbru Valentin Naumescu.  

 

Acțiunile președintelui Iohannis în Republica Moldova vor sugera modul în care România se va raporta la expansiunea Federației Ruse în regiune. Politicile Cotroceniului sunt așteptate cu interes atât la sediul Uniunii Europene, dar şi peste Ocean, la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon. Domnul Iohannis are o intuiție politică bine dezvoltată și beneficiază de calificatul suport informațional al serviciilor românești de inteligență. De asta, domnia sa face, în general, gesturi bine cântărite. 

Așa cum a făcut-o atunci când, după ce a anunțat, la Digi 24, că îl va propune pe domnul Hellvig la șefia SRI s-a referit și la situația din Republica Moldova. În interviu președintele român a spus că, la Chișinău s-a realizat o soluție de compromis și că, ”nu putem dicta Republicii Moldova ce să facă”. O inedită afirmație – de recunoaștere a faptului că, în istoria relațiilor dintre București și Chișinău au existat situații în care oficialii de la București au impus Chișinăului punctele lor de vedere. O recunoaștere a faptului că, pe parcursul mandatului domnului Iohannis, acest lucru nu se va întâmpla. 

 

Dacă șeful statului român declară, cu subiect și predicat, că nu poate dicta Republicii Moldova, înseamnă că în relațiile speciale dintre cele două state a intervenit ceva. Despre ce să fie vorba? Despre  supraviețuire, așa cum sugera domnul Fota într-un interviu pentru portalul ziare.com? „Republica Moldova are instincte foarte bune, a supraviețuit în Uniunea Sovietică zeci de ani. Cred că politicienii moldoveni au înțeles foarte rapid ce se întâmplă în regiune și își iau masuri de supraviețuire”, spunea domnul Fota. Ori poate e vorba despre faptul că președintele Iohannis a intrat în sfera de influență germană? Nominalizarea la șefia SRI a unui politician convins în supremația Berlinului însemnând de fapt acest lucru, așa cum nota recent Dan Tapalagă?

 

Domnul Iohannis a spus că salută compromisul politic realizat la Chișinău. Acest mod de rezolvare al ecuației politice moldovenești a fost în strânsă legătură cu situația politică din Ucraina. Acolo unde, în detrimentul statelor occidentale, Putin a reușit să își impună punctul său de vedere. Prezența comuniștilor într-o alianță in extremis cu două partide pro-europene poate fi explicată doar prin amenințările de securitate la adresa statului moldovean. Amenințări de securitate care sunt înțelese și de către președintele Iohannis. 

 

Vizita domnului Iohannis la Chișinău are loc chiar în prima săptămână de activitate a guvernului Gaburici. Să nu uităm că este prima vizită a unui demnitar străin de rang înalt după instaurarea noului guvern în Moldova. Încărcătură ei simbolică poate fi descifrată și în cheia unei speranțe de simpatie pentru noul prim-ministrul al Republicii Moldova.Desigur că această vizită este și un semnal de sprijin al României pentru Republica Moldova în realizarea obiectivelor de integrare europeană.

 

Un lucru este cât se poate de clar – domnul Iohannis a renunțat la discursul unionist al predecesorului său. Proiectul de țară anunțat de președintele Băsescu, Unirea Basarabiei cu România, se pare că nu mai este valabil. Ce  va propune domnul Iohannis în loc ? Modelul propus depreședintele român e legat de lupta împotriva marii corupții. În aceste momente statul român a devenit model și inspirație în regiune în ceea ce privește combaterea acestui flagel. România lucrului bine făcut e anunțatul proiect de țară al Cotroceniului. Să vedem ce va ieși.

sursa

http://nichitusvictor.blogspot.com/2015/02/cotroceniul-renunta-la-unire-ce-propune.html

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author