Rezultatele de monitorizare a regimului liberalizat de vize UE cu RM

În primul Raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize se arată că nu există nicio legătură directă între acordarea liberei circulații și reușita reformelor în țările vizate. Chiar dacă UE a avut speranțe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupției și a crimei organizate în țările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaște acum că aceste speranțe nu au devenit realitate. Deși există cerințe formale pentru liberalizarea circulației, care includ măsuri de combatere a corupției și a spălării banilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
10 ianuarie 2018

Parlamentul a votat candidatura noului Director al SIS. Vitalie Pîrlog își va exercita mandatul următorii 5 ani

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) are un nou şef. Parlamentarii au susţinut candidatura lui Vitalie Pîrlog, după ce la 25 octombrie curent a expirat mandatul actualului director, Mihai Balan. Noul director SIS a depus astăzi jurământul în plenul Parlamentului. Vitalie Pîrlog îşi va exercita mandatul pe o perioadă de cinci ani, în conformitate cu legislația în vigoare. Anterior, în perioada 2001 şi 2006 Vitalie Pârlog a reprezentat Guvernul la CEDO, iar în septembrie 2006 a fost numit în funcția de ministru al Justiției. Ultima funcție deținută a fost cea de președintele Comisiei de control a dosarelor la INTERPOL   Distribuie

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
21 decembrie 2017

Fiecare al 3-lea moldovean consideră Parlamentul cea mai coruptă instituție din țară potrivit sondajului efectuat de Institutul Republican Internațional (IRI)

Studiul a fost efectuat din bani americani, pe un eșantion de 1500 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5 la sută. Sondajul a fost comandat de Center for Insights in Survey Research, coordonat de Baltic Surveys\The Gallup Organization, realizat, pe teren, de Magenta Consultig si finantat USAID. 90% din respondenți spun că țara noastră este guvernata în interesul unui grup mic de persoane. Studiul scoate la iveala ca din 2004 încoace problema corupției frământă tot mai mulți cetățeni. Unde corupția este prezentă? Parlament – 30% Servicii publice – 22% Guvern – 10% Business – 9% Sistemul Judiciar – 9% Partide

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
9 noiembrie 2017

Domnul Iohannis a renunțat la discursul unionist ?

Președintele României, Klaus Iohannis, va întreprinde în perioada 24-25 februarie o vizită oficială în Republica Moldova. Șeful statului român va fi întâmpinat de către omologul său, Nicolae Timofti, dar se va întâlni și cu ceilalți reprezentanți ai conducerii de vârf al Republicii Moldova, prim-ministrul Chiril Gaburici, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, precum și cu liderii PLDM, PDM și PL. 

 

Vizita la Chișinău a președintelui României are loc tocmai în perioada în care apele politice din regiune se reașează.Ucraina tocmai a pierdut războiul cu Rusia. Autoritățile de la Kiev au pierdut, pentru multă vreme de acum înainte, controlul politic, administrativ şi economic asupra regiunii Donbas, (de Crimeea nici nu mai vorbim).  Experții în domeniul politicilor de securitate afirmă că în aceste condiții, Federația Rusă impune regândirea tuturor tratatelor existente în zonă. „Problema esenţială aflată în discuţie nu mai este Ucraina în sine, ci ordinea politică în Europa, aranjamentele de securitate în zona care a aparţinut până în 1991 Uniunii Sovietice şi continuarea paradigmei integrităţii teritoriale a statelor suverane”, notează sumbru Valentin Naumescu.  

 

Acțiunile președintelui Iohannis în Republica Moldova vor sugera modul în care România se va raporta la expansiunea Federației Ruse în regiune. Politicile Cotroceniului sunt așteptate cu interes atât la sediul Uniunii Europene, dar şi peste Ocean, la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon. Domnul Iohannis are o intuiție politică bine dezvoltată și beneficiază de calificatul suport informațional al serviciilor românești de inteligență. De asta, domnia sa face, în general, gesturi bine cântărite. 

Așa cum a făcut-o atunci când, după ce a anunțat, la Digi 24, că îl va propune pe domnul Hellvig la șefia SRI s-a referit și la situația din Republica Moldova. În interviu președintele român a spus că, la Chișinău s-a realizat o soluție de compromis și că, ”nu putem dicta Republicii Moldova ce să facă”. O inedită afirmație – de recunoaștere a faptului că, în istoria relațiilor dintre București și Chișinău au existat situații în care oficialii de la București au impus Chișinăului punctele lor de vedere. O recunoaștere a faptului că, pe parcursul mandatului domnului Iohannis, acest lucru nu se va întâmpla. 

 

Dacă șeful statului român declară, cu subiect și predicat, că nu poate dicta Republicii Moldova, înseamnă că în relațiile speciale dintre cele două state a intervenit ceva. Despre ce să fie vorba? Despre  supraviețuire, așa cum sugera domnul Fota într-un interviu pentru portalul ziare.com? „Republica Moldova are instincte foarte bune, a supraviețuit în Uniunea Sovietică zeci de ani. Cred că politicienii moldoveni au înțeles foarte rapid ce se întâmplă în regiune și își iau masuri de supraviețuire”, spunea domnul Fota. Ori poate e vorba despre faptul că președintele Iohannis a intrat în sfera de influență germană? Nominalizarea la șefia SRI a unui politician convins în supremația Berlinului însemnând de fapt acest lucru, așa cum nota recent Dan Tapalagă?

 

Domnul Iohannis a spus că salută compromisul politic realizat la Chișinău. Acest mod de rezolvare al ecuației politice moldovenești a fost în strânsă legătură cu situația politică din Ucraina. Acolo unde, în detrimentul statelor occidentale, Putin a reușit să își impună punctul său de vedere. Prezența comuniștilor într-o alianță in extremis cu două partide pro-europene poate fi explicată doar prin amenințările de securitate la adresa statului moldovean. Amenințări de securitate care sunt înțelese și de către președintele Iohannis. 

 

Vizita domnului Iohannis la Chișinău are loc chiar în prima săptămână de activitate a guvernului Gaburici. Să nu uităm că este prima vizită a unui demnitar străin de rang înalt după instaurarea noului guvern în Moldova. Încărcătură ei simbolică poate fi descifrată și în cheia unei speranțe de simpatie pentru noul prim-ministrul al Republicii Moldova.Desigur că această vizită este și un semnal de sprijin al României pentru Republica Moldova în realizarea obiectivelor de integrare europeană.

 

Un lucru este cât se poate de clar – domnul Iohannis a renunțat la discursul unionist al predecesorului său. Proiectul de țară anunțat de președintele Băsescu, Unirea Basarabiei cu România, se pare că nu mai este valabil. Ce  va propune domnul Iohannis în loc ? Modelul propus depreședintele român e legat de lupta împotriva marii corupții. În aceste momente statul român a devenit model și inspirație în regiune în ceea ce privește combaterea acestui flagel. România lucrului bine făcut e anunțatul proiect de țară al Cotroceniului. Să vedem ce va ieși.

sursa

http://nichitusvictor.blogspot.com/2015/02/cotroceniul-renunta-la-unire-ce-propune.html

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author