Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Parlamentul European a votat raportul Critic privind implementarea Acordului de Asociere cu UE

Parlamentul European a votat acum câteva momente cu 396 voturi pro și 76 împotrivă, raportul privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul, elaborat de europarlamentarul Petras Austrevicius este unul critic față de evoluția proceselor democratice din Republica Moldova. În special sunt menționate modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor instituțiilor europene și anularea rezultatelor scrutinului municipal de la începutul lunii iunie. Potrivit raportului, Rep. Moldova este capturată de interese oligarhice cu o concentrare a puterii economice și politice în mâinile unui mic grup de oameni care își exercită influența asupra parlamentului, guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, sistemului

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
14 noiembrie 2018

OrheiLandromat – caritate politică

Republica Moldova se confruntă de mult timp cu problema finanțării netransparente a partidelor politice. În contextul alegerilor parlamentare ce urmează în februarie 2019, putem anticipa noi cazuri de finanțare ilicită a activităților electorale, dat fiind interesul anumitor forțe politice să acapareze sau să mențină puterea în stat. În ultima perioadă se observă un nou fenomen, și anume tendința politicienilor de a-și afilia Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un instrument pentru finanțările netransparente pentru proiectele lor politice, conform unei analize a Centrului de Politici și Reforme. Majoritatea fundațiilor fac donații surprinse pe larg de camerele televiziunilor afiliate patronilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
20 septembrie 2018

Cât poate dura formarea Guvernului?

După eșuarea primei tentative de învestire a noului guvern, în presa au apărut mai multe versiuni privind termenul constituțional limită pentru formarea guvernului şi ce se întâmplă în cazul unui eșec repetat. Voi încerca să ofer câteva explicaţii pe înţelesul tuturor, ce rezultă din textul constituțional, astfel cum a fost interpretat de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013.

Elemente cronologice incidente la formarea Guvernului

1. Data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern

Potrivit articolului 103 alin. (1) din Constituţie, Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. În acest moment apare necesitarea formării unui nou Guvern.

2. Procedurile de învestitură a Guvernului

Potrivit articolului 98 din Constituţie, după consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

3. Sancţiunea constituţională în cazul imposibilităţii formării Guvernului

Articolul 85 din Constituţie reglementează ce se întâmplă în cazul imposibilităţii formării Guvernului. Astfel, în cazul imposibilităţii formării Guvernului [..] timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Dizolvarea este sancţiunea constituţională aplicabilă Parlamentului, deoarece organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile şi, astfel, nu mai poate exprima voinţa alegătorilor. Din aceste considerente, în legătură cu disfuncţia survenită, prin dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor anticipate, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi. Totodată, prerogativa Şefului statului de a dizolva Parlamentul constituie o garanţie constituţională, care permite soluţionarea şi deblocarea unei crize instituţionale.

În Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului), Curtea Constituţională a statuat că termenul de 3 luni, prevăzut de alin.(1) al articolului 85, este un termen-limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau conflict, şi anume: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor.

Preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului doar dacă sunt întrunite cumulativ două condiţii, şi anume: 1) în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi 2) după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Termenul de 45 de zile pentru încercările de învestitură se absoarbe în termenul-limită general de 3 luni pentru formarea Guvernului.

Astfel, termenul de 3 luni este un termen general limită pentru formarea Guvernului, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor de învestitură, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi a altor proceduri legale.

Totodată, termenul de 45 de zile se referă la termenul după expirarea căruia Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă în cadrul acestuia a fost respinsă cel puţin o candidatură, suplimentar primei candidaturi desemnate.

Sintagma constituţională „cel puţin două solicitări de învestitură” permite Şefului statului să desemneze mai mult decât doi candidaţi pentru funcţia de Prim-ministru, însă termenele desemnării candidaţilor, precum şi solicitările acordării votului de încredere, indiferent de numărul lor, nu pot depăşi termenul-limită de 3 luni.

Curtea a statuat că dreptul discreţionar al Şefului statului de a dizolva sau a nu dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni.

În cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de 3 luni de zile, Şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul lui discreţionar de a dizolva Parlamentul se transformă în obligaţie.

Prin urmare, indiferent de circumstanţele care au determinat lipsa votului de încredere, eşuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului.

Astfel, termenul de trei luni de zile este elementul invariabil al ecuaţiei temporale de formare a Guvernului, intervalul de 45 de zile fiind variabila (interval mobil) declanşată de solicitarea de învestitură.

Termenele incidente pentru formarea Guvernului în cadrul Parlamentului ales la 30 noiembrie 2014

Termenul de trei luni de zile prevăzut de Constituţie pentru formarea Guvernului a început să curgă de la 9 decembrie 2014, care este data validării alegerilor parlamentare, dată la care, în temeiul articolului 103 alin. (1) din Constituţie, mandatul Guvernului a încetat, circumstanţă ce a determinat necesitatea formării unui nou Guvern.

Acest termen curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor de învestitură, astfel încât expiră la 9 martie 2015.

Tentativele de învestitură urmează să aibă loc în acest interval de timp şi să fie epuizate în cel mult 45 de zile de la prima solicitare (dintre care au rămas de fapt 25).

Într-o reprezentare grafică a acestor intervale temporale, ecuaţia formării Guvernului de către Parlamentul ales la 30 noiembrie 2014 arată în felul următor:

Referinţe:

– Art. 85 alin. (1) şi (2), 98 şi 103 alin. (1) din Constituţie;
Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 30 din 01.10.2013 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului).

sursa

http://www.tanase.md/cat-poate-dura-formarea-guvernului/

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author