CEC a stabilit data turului II de scrutin pentru alegerea primarului general al municipiului Chișinău

În cadrul ședinței de astăzi, 23 mai 2018, Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit pentru data de 3 iunie curent desfăşurarea turului II de scrutin pentru alegerea primarului general al municipiului Chișinău. Alegătorii vor avea de ales între doi candidaţi, care au obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin: Ceban Ion din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”- 91.575 voturi sau 40,53 %. Năstase Andrei din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” – 71.803 voturi sau 31,78 %. Tot astăzi, CEC a examinat rapoartele financiare ale concurenților electorali din campania electorală a

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
23 mai 2018
Foto simbol

IGP a făcut precizări referitor la accidentul unde o fetiță a fost tamponată de o mașină a poliției

În urma publicării unor informații în mass-media, precum că o fetiță a fost tamponată de o mașină a poliției, Inspectoratul General al Poliției vine cu precizare pe marginea acestui caz. La data de 19 mai, în jurul orei 11:36, în mun. Chişinău, str.A. Bernardazzi , un automobil de model Dacia Logan, cu un echipaj al Poliției Capitalei, care se deplasa la o chemare cu girofarul inclus, a tamponat o minoră de 8 ani care traversa strada neregulamentar împreună cu mama sa. Ulterior fetița a fost transportată la spital de către un alt echipaj al poliţiei, iar spitalizarea nu a fost

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
22 mai 2018

Renato Usatîi ar putea să revină în Moldova

Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, ar putea reveni în Moldova, în cazul în care, prin decizia instanţei de judecată, va fi anulat mandatul de arest pe numele său. Declaraţia a fost făcută de avocatul Anatol Istrati în cadrul unei emisiuni de la BTV.   El a menţionat că, în octombrie 2016, au fost reţinute 5 persoane, pe motiv că ar fi avut legături cu dosarul lui Gherman Gorbunţov, dar astăzi toţi sunt în libertate. Avocatul crede că aceasta e o dovadă că dosarul a fost unul fabricat şi e politic. Istrati a adăugat că fabricarea unui dosar motivat politic l-a determinat

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 mai 2018

Conflictul între generaţii din sistemul de partide din RM

Conflictul dintre generaţii a existat dintotdeauna. Lupta pentru putere şi afirmare a creat discrepanţe  între tineri şi bătrâni în toate perioadele istorice, de la cele biblice la cele contemporane. Pentru satisfacerea dorinţei  de autoafirmare, tinerii devin rebeli, îşi doresc mai multă independenţă şi libertate de decizie, nu doresc să se conformeze. Cei vârstnici, din dorinţa de a-şi proteja apropiaţii de vicisitudinile sorţii sau din refuzul de a împărţi puterea cu cei tineri, aplică coerciţie cu riscul de a-i sufoca în acţiuni.

Pentru astfel de dezechilibru, de cele mai multe ori, nu se reuşeşte găsirea unei soluţii amiabile. Lipsa de comunicare, tendinţa de excludere a celuilalt, născută dintr-un sentiment egoist de superioritate, lipsa de încredere în tineri a celor vârstnici şi viceversa cauzează adevărate războaie.

Un conflict ca cel descris este actual şi pentru partidele din RM. Mai mult, pentru unele partidele reprezentative, precum PCRM.

Partidului Comunist, care până în anii ’90 se considera demiurgul politicii din RSSM, în 1991 i-a fost suspendată activitatea. Membrii lui, „preschimbându-se la faţă”, au creat alte formaţiuni politice, printre care Partidul Democrat Agrar din Moldova, Partidul Socialist, Mişcarea „Unitatea-Edinstvo” etc. La alegerile parlamentare din 1994, PDAM au acumulat 56 mandate; Blocul Electoral Partidul Socialist şi Mişcarea „Unitatea-Edinstvo” – 28 mandate. Restul voturilor au fost câştigate de: Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor (11 mandate); Alianţa Frontului Popular Creştin-Democrat (9 mandate). În 1994, PCRM, în urma revizuirii programului şi statutului, este din nou înregistrat, iar în 1995 a participat la alegerile locale obţinând 15.8 % din voturi. Ascensiunea partidului era susţinută de sentimentul nostalgic după politica socială activă oferită de sistemul socialist, dar şi de insuccesele partidelor democratice din perioada de tranziţie. În 1998, în cadrul alegerilor legislative ,PCRM a obţinut 30% şi 40 mandate în urma repartizării. La alegerile locale din 1999 comuniştii au participat la alegeri în bloc: Blocul Comuniştilor, Agrarienilor şi Socialiştilor obţinând 33.3 %. La alegerile parlamentare anticipate din 2001 – PCRM a acumulat 50.1 % şi contabilizând 71 mandate. În 2005, în legătură cu creşterea pragului electoral la 6%,  PCRM are 56 mandate. De prin anul 2000, PCRM începe să-şi promoveze activ membrii mai tineri, care, erijându-se în funcţii înalte, au început a părăsi „cuibul politic”. Un alt fenomen ce a marcat partidul „proletarilor” a fost cooptarea şi promovarea oamenilor bogaţi. În 2009, PCRM a acumulat 49.48% din voturi şi 60 mandate. Evenimentele din 7 aprilie au marcat imaginea partidului, alegerile prezidenţiale, dar şi demararea unui nou scrutin parlamentar. În iunie 2009,  Marian Lupu şi-a anunţat retragerea din PCRM şi trecerea în PDM. Din alegerile anticipate din 29 iulie 2009 PCRM s-a ales cu 48 mandate. În decembrie 2009, PCRM-ul a fost părăsit de alţi deputaţi comunişti: Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova, Valentin Guznac, ş.a., în 2011 (Dodon ş. a.), în 2012 (Sergiu Sârbu, Ion Ceban), iar 2014 – grupul Tcaciuc, Petrenco, Muntean.

Astfel, lipsa de consecvenţă din partea liderului V. Voronin privind politica internă şi cea externă, comunicarea ineficientă dintre generaţii, oligarhizarea partidului s-au soldat cu îmbătrânirea formaţiunii, iar în ultima instanţă şi cu declinul PCRM-lui. Este de menţionat, că orice proces aflat în declin, poate înregistra şi ascensiune. Prin urmare, de realizările de program a partidelor de guvernare depinde foarte mult ce partide vor intra în noul sistem de partide care va fi ales în toamnă…

Autor: Larisa Noroc, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice a AŞ RM

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author