Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Conflictul între generaţii din sistemul de partide din RM

Conflictul dintre generaţii a existat dintotdeauna. Lupta pentru putere şi afirmare a creat discrepanţe  între tineri şi bătrâni în toate perioadele istorice, de la cele biblice la cele contemporane. Pentru satisfacerea dorinţei  de autoafirmare, tinerii devin rebeli, îşi doresc mai multă independenţă şi libertate de decizie, nu doresc să se conformeze. Cei vârstnici, din dorinţa de a-şi proteja apropiaţii de vicisitudinile sorţii sau din refuzul de a împărţi puterea cu cei tineri, aplică coerciţie cu riscul de a-i sufoca în acţiuni.

Pentru astfel de dezechilibru, de cele mai multe ori, nu se reuşeşte găsirea unei soluţii amiabile. Lipsa de comunicare, tendinţa de excludere a celuilalt, născută dintr-un sentiment egoist de superioritate, lipsa de încredere în tineri a celor vârstnici şi viceversa cauzează adevărate războaie.

Un conflict ca cel descris este actual şi pentru partidele din RM. Mai mult, pentru unele partidele reprezentative, precum PCRM.

Partidului Comunist, care până în anii ’90 se considera demiurgul politicii din RSSM, în 1991 i-a fost suspendată activitatea. Membrii lui, „preschimbându-se la faţă”, au creat alte formaţiuni politice, printre care Partidul Democrat Agrar din Moldova, Partidul Socialist, Mişcarea „Unitatea-Edinstvo” etc. La alegerile parlamentare din 1994, PDAM au acumulat 56 mandate; Blocul Electoral Partidul Socialist şi Mişcarea „Unitatea-Edinstvo” – 28 mandate. Restul voturilor au fost câştigate de: Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor (11 mandate); Alianţa Frontului Popular Creştin-Democrat (9 mandate). În 1994, PCRM, în urma revizuirii programului şi statutului, este din nou înregistrat, iar în 1995 a participat la alegerile locale obţinând 15.8 % din voturi. Ascensiunea partidului era susţinută de sentimentul nostalgic după politica socială activă oferită de sistemul socialist, dar şi de insuccesele partidelor democratice din perioada de tranziţie. În 1998, în cadrul alegerilor legislative ,PCRM a obţinut 30% şi 40 mandate în urma repartizării. La alegerile locale din 1999 comuniştii au participat la alegeri în bloc: Blocul Comuniştilor, Agrarienilor şi Socialiştilor obţinând 33.3 %. La alegerile parlamentare anticipate din 2001 – PCRM a acumulat 50.1 % şi contabilizând 71 mandate. În 2005, în legătură cu creşterea pragului electoral la 6%,  PCRM are 56 mandate. De prin anul 2000, PCRM începe să-şi promoveze activ membrii mai tineri, care, erijându-se în funcţii înalte, au început a părăsi „cuibul politic”. Un alt fenomen ce a marcat partidul „proletarilor” a fost cooptarea şi promovarea oamenilor bogaţi. În 2009, PCRM a acumulat 49.48% din voturi şi 60 mandate. Evenimentele din 7 aprilie au marcat imaginea partidului, alegerile prezidenţiale, dar şi demararea unui nou scrutin parlamentar. În iunie 2009,  Marian Lupu şi-a anunţat retragerea din PCRM şi trecerea în PDM. Din alegerile anticipate din 29 iulie 2009 PCRM s-a ales cu 48 mandate. În decembrie 2009, PCRM-ul a fost părăsit de alţi deputaţi comunişti: Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova, Valentin Guznac, ş.a., în 2011 (Dodon ş. a.), în 2012 (Sergiu Sârbu, Ion Ceban), iar 2014 – grupul Tcaciuc, Petrenco, Muntean.

Astfel, lipsa de consecvenţă din partea liderului V. Voronin privind politica internă şi cea externă, comunicarea ineficientă dintre generaţii, oligarhizarea partidului s-au soldat cu îmbătrânirea formaţiunii, iar în ultima instanţă şi cu declinul PCRM-lui. Este de menţionat, că orice proces aflat în declin, poate înregistra şi ascensiune. Prin urmare, de realizările de program a partidelor de guvernare depinde foarte mult ce partide vor intra în noul sistem de partide care va fi ales în toamnă…

Autor: Larisa Noroc, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice a AŞ RM

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author