CEC a stabilit data turului II de scrutin pentru alegerea primarului general al municipiului Chișinău

În cadrul ședinței de astăzi, 23 mai 2018, Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit pentru data de 3 iunie curent desfăşurarea turului II de scrutin pentru alegerea primarului general al municipiului Chișinău. Alegătorii vor avea de ales între doi candidaţi, care au obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin: Ceban Ion din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”- 91.575 voturi sau 40,53 %. Năstase Andrei din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” – 71.803 voturi sau 31,78 %. Tot astăzi, CEC a examinat rapoartele financiare ale concurenților electorali din campania electorală a

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
23 mai 2018
Foto simbol

IGP a făcut precizări referitor la accidentul unde o fetiță a fost tamponată de o mașină a poliției

În urma publicării unor informații în mass-media, precum că o fetiță a fost tamponată de o mașină a poliției, Inspectoratul General al Poliției vine cu precizare pe marginea acestui caz. La data de 19 mai, în jurul orei 11:36, în mun. Chişinău, str.A. Bernardazzi , un automobil de model Dacia Logan, cu un echipaj al Poliției Capitalei, care se deplasa la o chemare cu girofarul inclus, a tamponat o minoră de 8 ani care traversa strada neregulamentar împreună cu mama sa. Ulterior fetița a fost transportată la spital de către un alt echipaj al poliţiei, iar spitalizarea nu a fost

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
22 mai 2018

Renato Usatîi ar putea să revină în Moldova

Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, ar putea reveni în Moldova, în cazul în care, prin decizia instanţei de judecată, va fi anulat mandatul de arest pe numele său. Declaraţia a fost făcută de avocatul Anatol Istrati în cadrul unei emisiuni de la BTV.   El a menţionat că, în octombrie 2016, au fost reţinute 5 persoane, pe motiv că ar fi avut legături cu dosarul lui Gherman Gorbunţov, dar astăzi toţi sunt în libertate. Avocatul crede că aceasta e o dovadă că dosarul a fost unul fabricat şi e politic. Istrati a adăugat că fabricarea unui dosar motivat politic l-a determinat

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 mai 2018

Procuratura Generală vrea să-l pună sub învinuire pe Ivan Burgudji, iar el se acoperă cu imunitatea falsă de deputat

Procuratura Generală a Republicii Moldova a trimis o citaţie repetată  preşedintelui comisiei juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, prin care  cere să se prezinte la data de 19 august la sediul PG din Chişinău pentru a fi pus sub învinuire  pentru   următoarele fapte incriminate: articolul 328 CP „Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”; articolul  346 CP „Acţiunile intenţionate îndreptate spre aţîţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase”; articolul   352 CP „Samavolnicia”.

citaţie repetată  preşedintelui comisiei juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji

citaţie repetată preşedintelui comisiei juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji

Conform anchetei în toate aceste episoade este vinovat Burgudji,   deoarece s-a implicat activ în organizarea   referendumului din 02 februarie 2014.

În cazul în care Ivan Burgudji va ignora această citaţie repetată, acesta poate fi supus unei amenzi şi adus forţat în faţa procurorului.

Totodată, într-un interviu  acordat  portalului de ştiri Gagauzinfo.MD, Ivan burgudjiBurgudji a declarat că „….nu se permite, nu că punerea sub învinuire, dar şi în general pornirea cauzei penale în privinţa alesului local din  Adunărea Populară a Găgăuziei dacă Procuratura nu a primit acordul Adunarii Populare a UTAG… Dar când este vorba de găgăuzi,   procurorilor de lege nu le pasă” – aşa a comentat situaţia  Ivan Burgudji

 

       Echipa „I.D.O.” a studiat legislaţia în vigoare în privinţa a.n. „imunităţi” aleşilor locali din UTAG şi vă prezintă următoarele concluzii.

     La capitolul stabilirii de către stat imunităţii unor aleşi ai poporului  Constituţia Republicii Moldova în art. 70 prevede că  „Deputatul (Parlamentului Republicii Moldova – red. IDO) nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului după ascultarea sa.”

        În ceea ce priveşte imunitatea deputaţilor loclali din UTAG, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23.12.94  în art. 7,  8, 9 care stabilesc statutul juridic al autorităţii reprezentative a Găgăuziei – Adunarea Populară, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenţei sale şi statutul juridic deputaţilor în Adunarea Populară nu prevăd instituirea imunităţii procesual-penale pentru aleşii Adunării Populare a UTAG.

     Totodată, unii experţi din UTAG, ignorând prevederile  Constituţiei Republicii Moldova şi  Legii  privind statutul juridic special al Găgăuziei cînd fac referire la imunitatea juridica a deputaţilor în Adunarea Populară fac referire la un act juridic local a cărui putere nu poate să întră în contradicţie cu Legile RM. Şi totuşi art. 49 din Statutul UTAG din 14 mai  1998, adoptat de către Adunarea Populară UTAG stabileşte că „Deputatul din Adunarea Populară UTAG pe teritoriul Găgăuziei nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Adunării Populare după ascultarea sa”.

    Evident este faptul că în 1994 aleşii locali din UTAG au inclus o normă în Statutul UTAG care întră în contradicţie cu sistemul juridic al RM, încălcând principiul egalităţii funcţionarilor de stat în faţa legii şi supremaţia Constituţiei RM care în art. 7 stabileşte că ”Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

       Reieşind din cele menţionate, constatăm că unii deputaţi ai  Adunării Populare uzează art. 49 din Statutul UTAG ca să se eschiveze de la urmărire penală, neavînd nici-un temei juridic.

  

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author