Cum câștigăm alegerile?

Expertul economic Dumitru Alaiba pe blogul său scrie  cum câștigăm alegerile: „Nu sunt adeptul tranzițiilor violente de putere. Sunt adeptul tranzițiilor de putere exclusiv democratice, prin alegeri. Până în 2016 Moldova, de când există ca și țară, a avut un record absolut de a asigura tranziția puterii exclusiv prin alegeri. Chiar și în 2009, tot prin alegeri Voronin a fost dat jos. În 2016, Partidul Democrat a luat prima dată puterea ocolind alegerile. În esență, a fost prima tranziție a puterii fără alegeri. De atunci, nu avem democrație, dar multor din noi le-a luat alți doi ani jumate ca să

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 decembrie 2018

Preşedintele RM intenţionează să creeze o structură paramilitară

Igor Dodon, actualul președinte, care a suferit cinci suspendări umilitoare, a anunțat că nu va tolera a șasea oară. Potrivit lui Dodon, în ultimele zile, el a primit câteva mii de apeluri care au cerut crearea unei mișcări populare – așa-numita „gardă prezidențială”. Dodon a spus acest lucru vineri, în aerul canalului NTV Moldova, controlat de el în legătură cu posibila demitere a acestuia. „Președintele parlamentului amenință să mă înlăture în fiecare zi, așa că oamenii mă cer deja să creez o mișcare populară. Și vreau să spun că există o mare probabilitate ca în viitorul apropiat să susțin această

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
15 decembrie 2018

Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Procuratura Generală vrea să-l pună sub învinuire pe Ivan Burgudji, iar el se acoperă cu imunitatea falsă de deputat

Procuratura Generală a Republicii Moldova a trimis o citaţie repetată  preşedintelui comisiei juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, prin care  cere să se prezinte la data de 19 august la sediul PG din Chişinău pentru a fi pus sub învinuire  pentru   următoarele fapte incriminate: articolul 328 CP „Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”; articolul  346 CP „Acţiunile intenţionate îndreptate spre aţîţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase”; articolul   352 CP „Samavolnicia”.

citaţie repetată  preşedintelui comisiei juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji

citaţie repetată preşedintelui comisiei juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji

Conform anchetei în toate aceste episoade este vinovat Burgudji,   deoarece s-a implicat activ în organizarea   referendumului din 02 februarie 2014.

În cazul în care Ivan Burgudji va ignora această citaţie repetată, acesta poate fi supus unei amenzi şi adus forţat în faţa procurorului.

Totodată, într-un interviu  acordat  portalului de ştiri Gagauzinfo.MD, Ivan burgudjiBurgudji a declarat că „….nu se permite, nu că punerea sub învinuire, dar şi în general pornirea cauzei penale în privinţa alesului local din  Adunărea Populară a Găgăuziei dacă Procuratura nu a primit acordul Adunarii Populare a UTAG… Dar când este vorba de găgăuzi,   procurorilor de lege nu le pasă” – aşa a comentat situaţia  Ivan Burgudji

 

       Echipa „I.D.O.” a studiat legislaţia în vigoare în privinţa a.n. „imunităţi” aleşilor locali din UTAG şi vă prezintă următoarele concluzii.

     La capitolul stabilirii de către stat imunităţii unor aleşi ai poporului  Constituţia Republicii Moldova în art. 70 prevede că  „Deputatul (Parlamentului Republicii Moldova – red. IDO) nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului după ascultarea sa.”

        În ceea ce priveşte imunitatea deputaţilor loclali din UTAG, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23.12.94  în art. 7,  8, 9 care stabilesc statutul juridic al autorităţii reprezentative a Găgăuziei – Adunarea Populară, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenţei sale şi statutul juridic deputaţilor în Adunarea Populară nu prevăd instituirea imunităţii procesual-penale pentru aleşii Adunării Populare a UTAG.

     Totodată, unii experţi din UTAG, ignorând prevederile  Constituţiei Republicii Moldova şi  Legii  privind statutul juridic special al Găgăuziei cînd fac referire la imunitatea juridica a deputaţilor în Adunarea Populară fac referire la un act juridic local a cărui putere nu poate să întră în contradicţie cu Legile RM. Şi totuşi art. 49 din Statutul UTAG din 14 mai  1998, adoptat de către Adunarea Populară UTAG stabileşte că „Deputatul din Adunarea Populară UTAG pe teritoriul Găgăuziei nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Adunării Populare după ascultarea sa”.

    Evident este faptul că în 1994 aleşii locali din UTAG au inclus o normă în Statutul UTAG care întră în contradicţie cu sistemul juridic al RM, încălcând principiul egalităţii funcţionarilor de stat în faţa legii şi supremaţia Constituţiei RM care în art. 7 stabileşte că ”Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

       Reieşind din cele menţionate, constatăm că unii deputaţi ai  Adunării Populare uzează art. 49 din Statutul UTAG ca să se eschiveze de la urmărire penală, neavînd nici-un temei juridic.

  

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author