Sondaj IRI: Patru partide ar intra în momentul de față în Parlament

Rezultatele  sondajului  de opinie dat de IRI demonstreaza ca dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie – 16 octombrie, pe un eșantion de 1,503 respondenți,  pe primul loc este clasat Partidul Socialiștilor cu un procentaj de 32 la sută. PD, PAS și Platforma DA cu câte 12%. Totodată, este de menționat și faptul că, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Șor ar acumula câte

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
17 noiembrie 2018

Parlamentul European a votat raportul Critic privind implementarea Acordului de Asociere cu UE

Parlamentul European a votat acum câteva momente cu 396 voturi pro și 76 împotrivă, raportul privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul, elaborat de europarlamentarul Petras Austrevicius este unul critic față de evoluția proceselor democratice din Republica Moldova. În special sunt menționate modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor instituțiilor europene și anularea rezultatelor scrutinului municipal de la începutul lunii iunie. Potrivit raportului, Rep. Moldova este capturată de interese oligarhice cu o concentrare a puterii economice și politice în mâinile unui mic grup de oameni care își exercită influența asupra parlamentului, guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, sistemului

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
14 noiembrie 2018

OrheiLandromat – caritate politică

Republica Moldova se confruntă de mult timp cu problema finanțării netransparente a partidelor politice. În contextul alegerilor parlamentare ce urmează în februarie 2019, putem anticipa noi cazuri de finanțare ilicită a activităților electorale, dat fiind interesul anumitor forțe politice să acapareze sau să mențină puterea în stat. În ultima perioadă se observă un nou fenomen, și anume tendința politicienilor de a-și afilia Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un instrument pentru finanțările netransparente pentru proiectele lor politice, conform unei analize a Centrului de Politici și Reforme. Majoritatea fundațiilor fac donații surprinse pe larg de camerele televiziunilor afiliate patronilor,

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
20 septembrie 2018

Protejarea societăţii de la tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior.

Din fericire la noi (încă) nu e vorba de un atac armat clasic, cu focuri de armă, soldaţi şi tancuri. Confruntările geopolitice din regiunea Mării Negre ne permit însă să observăm cum spațiul mediatic din Ucraina și Republica Moldova a devenit câmp de luptă informațională. Zilnic asistăm la campanii mediatice care au scopul de a dezinforma și manipula opinia publică. Este oare gata Moldova să facă față acestor provocări? Haideţi să încercăm să analizăm împreună.

Hotărârea Parlamentului nr.153 din 15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei tv 1securităţii naţionale a Republicii Moldova la pct. 4.7. Asigurarea securităţii informaţionale prevede: Securitatea informaţională a statului ţine şi de provocările cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova. În acest sens, va fi ajustat un cadru normativ relevant, vor fi instituite mecanisme eficiente de monitorizare, de control şi de implementare în vederea diminuării discrepanţelor şi a provocărilor existente, protejării societăţii de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatoare din exterior. În acest proces va fi consultată societatea civilă.

Deci, reieșind din prevederile strategice fixate de Parlament, din 2011 pînă la momentul actual era necesar de implementat la nivel legislativ:

– un cadru normativ relevant;

– mecanisme eficiente de monitorizare şi control, pentru a proteja societatea de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatoare din exterior.

În realitate însă ce avem acum, în 2014, la 3 ani de la aprobarea Strategiei?

1.Cadru normativ relevant pentru protejarea societăţii de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatoare din exterior.
Deputații liberali-reformatori Ion Hadârcă și Vladimir Saharneanu propun mai multe amendamente la Codul Audiovizualului. Acestea preveăd că posturile de televiziune care propagă ura rasială, șovinismul, separatismul și sprijină propagandistic atentatele la suveranitatea statelor recunoscute de ONU, ar putea fi interzise pe teritoriul Republicii Moldova.

tvAici trebuie de clarificat ce înseamnă sintagma: „sprijină propagandistic atentatele la suveranitatea statelor recunoscute de ONU”. Se va răsfrânge oare această prevedere şi asupra mesajelor unioniste, bazate pe adevăr istoric?

Totodată, prevederile date deja există în legislația națională. Acestea sunt incluse în Legea nr.54 din 21.02.2003 privind contracararea activităţii extremiste, la articolul 7, care prevede că:

(1) În Republica Moldova se interzice difuzarea prin mijloace de informare în masă a materialelor cu caracter extremist şi desfăşurarea de către acestea a activităţii extremiste.

(2) În cazul în care un mijloc de informare în masă difuzează materiale cu caracter extremist ori în activitatea acestuia se depistează fapte ce denotă extremism, organul de stat abilitat care a înregistrat acest mijloc de informare în masă ori Procurorul General sau procurorii subordonaţi acestuia sesizează/avertizează în scris fondatorul şi/sau redacţia/redactorul-şef al acestui mijloc de informare în masă asupra inadmisibilităţii unor asemenea acţiuni ori a unei asemenea activităţi, indicând temeiurile concrete în baza cărora s-a făcut sesizarea/avertizarea, inclusiv încălcările comise. Dacă este posibilă luarea de măsuri pentru înlăturarea încălcărilor comise, în sesizare/avertisment se stabileşte şi termenul de înlăturare a acestora, care va fi de până la o lună de la data sesizării/avertizării.

2. Şi dacă tot avem lege, probabil avem dreptul să întrebăm şi câte sesizări în acest sens au fost emise de Procuratura Generală? Niciuna!

Astfel, inițiativa PLR-iștilor, care probabil este una benefică, nu rezolvă deloc problema. Asta deoarece audiovizualul actualmente reprezintă doar un segment al spațiului informațional. O proporție imensă o au reţelele de telecomunicaţii prin care circula informația, internetul.

Și dacă pornim de la versiunea că „Revoluţia Twitter”, implicit dezordinile în masă din 7 aprilie 2009 au pornit de la unele instigări, chemări şi apeluri difuzate în spațiul virtual, constatăm că după 5 ani de la acele evenimente Moldova n-a luat nicio lecţie. Unde am fost, acolo am şi rămas la capitolul asigurării securității informaționale.

Doar și în 2009 funcționa Legea nr.54 din 21.02.2003, care la art. 8 prevedetv 2 că „Utilizarea reţelelor de telecomunicaţii de utilitate publică pentru desfăşurarea activităţii extremiste se interzice. Iar în cazul în care reţelele de telecomunicaţii de utilitate publică sunt utilizate pentru desfăşurarea activităţii extremiste, se aplică măsurile prevăzute de prezenta lege, ţinându-se cont de particularităţile relaţiilor în domeniul telecomunicaţiilor, reglementate de legislaţie.”

Deci, dacă aplicăm Legea 54 în privința unor pagini web care au un conținut ce îndeamnă la:

– violarea integrităţii Republicii Moldova;

– subminarea securităţii Republicii Moldova;

– crearea de formaţiuni armate ilegale;

– provocarea urii rasiale, naţionale sau religioase, precum şi a urii sociale, legate de violenţă sau de chemări la violenţă,

Revenim la subiectul despre care am scris într-unul din articolele ciocniri 1 precedente. În perioada 2003 – 2014 de către Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală nu a fost iniţiată nicio procedură de recunoaştere a materialelor informative plasate pe portale web ca fiind extremiste! Registrul materialelor cu caracter extremist nu conţine nici un material!

Noi, moldovenii, ca de obicei „avem di tăti”. Avem legi, pe care nu le respectă şi execută chiar instituţiile statului, avem o suveranitate statală şi integritate teritorială, ambele virtuale. Mai avem o ospitalitate, cu care ne mândrim. Întâlnim cu braţele deschise pe toţi, şi pe oaspeţii bineveniţi, şi pe cei cu cagule pe cap! Şi mai avem şi pagini web, pe care le citesc cu drag toţi moldovenii. Iată doar câteva din ele:

Комитет Государственной Безопасности Приднестровской Молдавской Республики (Comitetul Securităţii Naţionale a Republicii Moldoveneşti Transnistrene);

Министерство Обороны Приднестровской Молдавской Республики (Ministerul Apărării Republicii Moldoveneşti Transnistrene);

Казачьи Войска ПМР (Trupele de Kazaci ale RMN).

facebokDoar nişte exemple! De ATACURI informaţionale la Moldova! Astea sunt din cele deschise, existând şi altele, mult mai inteligente şi voalate sub portaluri de ştiri cu domene de .md! Sunt pietre care intră mult mai dureros decât cele din 7 aprilie 2009 în ferestrele instituţiilor de stat ale Moldovei! Totuşi, cred că pentru inacţiunea celor care primesc salariu pentru a asigura securitatea statului vom avea de plătit. Scump! 

P.S. Cine ATACĂ Moldova?

sursa: Veaceslav Balacci

https://balacci.wordpress.com/tag/securitate-informationala/

Distribuie articolul

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasa un comentariu

comments

About The Author